7 definiții pentru sfârșenie sfârșanie sfârșănie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sfârșenie sf [At: PSALT. 113 / V: anie, ănie, fârșenie / Pl: (rar) ~ii / E: sfârși + -enie] 1 (Înv) Sfârșit1 (1). 2 (Îvr) Sfârșit1 (15). 3 (Îe) A lua ~ de ... A fi ucis de ... 4 (Îvr; în concepțiile religioase) Judecata de apoi. 5 (Îvr) Scop (1). 6 (Înv) Capăt (2). 7 (Înv) Hotar (1). 8-10 (Reg) Sfârșeală (1-3).

sfârșanie sf vz sfârșenie

sfârșănie sf vz sfârșenie

sfîrșeníe f. (vsl. sŭvrŭšeniĭe). Vechĭ. Sfîrșit, fine. – Și fîrș- (vsl. vrŭšeniĭe). V. săvîrșenie.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SFÂRȘÉNIE s. v. cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.

sfîrșenie s. v. CAP. CAPĂT. FINAL. FINE. ÎNCHEIERE. SFÎRȘIT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sfârșénie, sfârșénii, s.f. (înv.) 1. sfârșit. 2. moarte. 3. judecata de apoi. 4. scop, țel. 5. capăt, hotar. 6. (reg.) sfârșeală, stare de leșin.

Intrare: sfârșenie
sfârșenie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfârșenie
  • sfârșenia
plural
  • sfârșenii
  • sfârșeniile
genitiv-dativ singular
  • sfârșenii
  • sfârșeniei
plural
  • sfârșenii
  • sfârșeniilor
vocativ singular
plural
sfârșanie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfârșănie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.