2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEMINARIZÁRE, seminarizări, s. f. Acțiunea de a seminariza și rezultatul ei. – V. seminariza.

SEMINARIZÁRE, seminarizări, s. f. Acțiunea de a seminariza și rezultatul ei. – V. seminariza.

seminarizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: seminariza] Discutare a unor prelegeri, a unor materii de studii etc. în cadrul seminarului (5).

SEMINARIZÁRE s.f. Acțiunea de a seminariza și rezultatul ei. [< seminariza].

SEMINARIZÁ, seminarizez, vb. I. Tranz. A prelucra, în cadrul unui seminar, materia predată la curs sau o materie de studiu. – Seminar + suf. -iza.

SEMINARIZÁ, seminarizez, vb. I. Tranz. A prelucra, în cadrul unui seminar, materia predată la curs sau o materie de studiu. – Seminar + suf. -iza.

seminariza vt [At: DN2 / Pzi: ~zez / E: seminar + -iza] (C. i. prelegeri, materii de studii etc.) A discuta în cadrul seminarului (5).

SEMINARIZÁ vb. I. tr. A prelucra în colectiv un curs, o prelegere sau o materie de studiu. [< seminar + -iza].

SEMINARIZÁ vb. tr. a prelucra în colectiv un curs, o prelegere sau o materie de studiu. ◊ a pune în discuție, o problemă. (< seminar + -iza)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

seminarizáre s. f., g.-d. art. seminarizắrii; pl. seminarizắri

seminarizáre s. f., g.-d. art. seminarizării; pl. seminarizări

seminarizá (a ~) vb., ind. prez. 3 seminarizeáză

seminarizá vb., ind. prez. 1 sg. seminarizéz, 3 sg. și pl. seminarizeáză

Intrare: seminarizare
seminarizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seminarizare
  • seminarizarea
plural
  • seminarizări
  • seminarizările
genitiv-dativ singular
  • seminarizări
  • seminarizării
plural
  • seminarizări
  • seminarizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: seminariza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • seminariza
  • seminarizare
  • seminarizat
  • seminarizatu‑
  • seminarizând
  • seminarizându‑
singular plural
  • seminarizea
  • seminarizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • seminarizez
(să)
  • seminarizez
  • seminarizam
  • seminarizai
  • seminarizasem
a II-a (tu)
  • seminarizezi
(să)
  • seminarizezi
  • seminarizai
  • seminarizași
  • seminarizaseși
a III-a (el, ea)
  • seminarizea
(să)
  • seminarizeze
  • seminariza
  • seminariză
  • seminarizase
plural I (noi)
  • seminarizăm
(să)
  • seminarizăm
  • seminarizam
  • seminarizarăm
  • seminarizaserăm
  • seminarizasem
a II-a (voi)
  • seminarizați
(să)
  • seminarizați
  • seminarizați
  • seminarizarăți
  • seminarizaserăți
  • seminarizaseți
a III-a (ei, ele)
  • seminarizea
(să)
  • seminarizeze
  • seminarizau
  • seminariza
  • seminarizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

seminarizare

  • 1. Acțiunea de a seminariza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi seminariza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

seminariza

  • 1. A prelucra, în cadrul unui seminar, materia predată la curs sau o materie de studiu.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. A pune în discuție o problemă.
      surse: DN

etimologie:

  • Seminar + sufix -iza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN