6 definiții pentru selnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÉLNIC, selnice, s. n. Unealtă de pescărie asemănătoare cu leasa1. – Et. nec.

SÉLNIC, selnice, s. n. Unealtă de pescărie asemănătoare cu leasa. – Et. nec.

SÉLNIC, selnice, s. n. Unealtă de pescărie asemănătoare cu leasa.

sénic și sélnic n, pl. e (bg. sĭennik, umbrar). Olt. Pînză groasă care se întinde peste cămășĭ cînd le puĭ în pîrlăŭ și pe care se pune cenușă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sélnic s. n., pl. sélnice

sélnic s. n., pl. sélnice

Intrare: selnic
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • selnic
  • selnicul
  • selnicu‑
plural
  • selnice
  • selnicele
genitiv-dativ singular
  • selnic
  • selnicului
plural
  • selnice
  • selnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)