5 definiții pentru sectator sectător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sectator, ~oare smf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) ~tăt~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr sectateur] (Asr) Persoană care împărtășește opiniile unui filozof, credințele unei secte religioase.

sectator m. cel ce profesează opiniunile unui filozof, ale unui cap de sectă.

*sectatór, -oáre s. (lat sectator, d. sectari, sequi, a urma). Partizan declarat al uneĭ secte filosofice sau religioase: sectatoriĭ luĭ Ariŭ.

sectător, ~oare smf vz sectator


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sectatór, sectatoáre, s.m. și f. (înv.) persoană care împărtășește opiniile uni filozof, unui învățat, credințele unei secte religioase.

Intrare: sectator
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sectator
  • sectatorul
  • sectatoru‑
plural
  • sectatori
  • sectatorii
genitiv-dativ singular
  • sectator
  • sectatorului
plural
  • sectatori
  • sectatorilor
vocativ singular
plural
sectător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)