scrânciob sn [At: ANON. CAR. / V: (îrg) ~ov (Pl: scrânciovuri și scrănciove), (reg) scrânci (Pl: scrânciuri), ~ib (Pl: scrâncibi sm și scrânciburi sn) smn, ~in, ~iub (Pl: scrânciubi sm și scrânciube sn) smn, ~nceb (Pl: scrâncebi) sm, ~ncep (Pl: scrâncipe), ~ncev (Pl: scrânceve), ~njub (Pl: scrânjubi) sm, scâ~, scârci, scârciob, scârciom, scârcion, scârciov, scârcium, sclinciob, sclânciob, zgârcium, (îvr) ~âmc~, scrin~, scrincium, ~on / A și: (reg) scrânciob / Pl: ~uri și (pop) ~e, ~oabe / E: slv съкрѧтити] 1 (Șîs ~ mare) Construcție prevăzută cu un dispozitiv care balansează sau învârtește (în plan orizontal sau vertical) mai multe leagăne sau bănci (dispuse în cerc sau suprapuse) fixate pe același schelet, servind ca mijloc de distracție (la horă, șezători, târguri, serbări populare etc.) Si: (reg) leagăn, dulap, scârțimuș, zdrâncă. 2 (Reg; îe) A ști ~ul cuiva A cunoaște șiretlicul cuiva. 3 (Reg; șîs ~ mic, ~ între stâlpi) Leagăn (în care se balansează cineva). 4 Scândură lungă, cu mijlocul sprijinit pe un suport fix astfel încât pe capetele rămase libere pentru a se deplasa, alternativ, în sus și în jos, să se așeze două persoane pentru a se legăna Si: (reg) huiț. 5 (Îs) Lucru ~ Situație nesigură, neclară, complicată.