3 definiții pentru scornici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCORNÍCI s. (reg.) puricei (pl.). (Mâncarea numită ~.)

*SCORNICI s. (reg.) puricei (pl.). (Mîncarea numită ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scornici, scornicesc v. t. a scorni, a născoci, a inventa.

Intrare: scornici
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scornici
  • scorniciul
  • scorniciu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • scornici
  • scorniciului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)