3 intrări
51 de definiții
din care- explicative (29)
- morfologice (11)
- relaționale (9)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCLAI, sclaiuri, s. n. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de fierăstrău. – Et. nec.
sclai sn vz slai
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCLAI, sclaiuri, s. n. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de ferăstrău. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
SCLAI, sclaiuri, s. n. (Mai ales la pl.) Parte componentă a joagărului, care poartă bușteanul după ce a trecut de ferăstrău.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLAI, slaiuri, s. n. (Pop.) 1. Fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii; oplean. 2. Fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcațiuni. ♦ Scândura care formează marginea de sus a unei luntre. 3. Poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie. 4. Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLEI, sleiesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre substanțe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (Pop.; despre apă și alte lichide) A îngheța. 2. Tranz. A seca o fântână (pentru a o curăța). ♦ Fig. A secătui pe cineva sau ceva de...; a istovi, a epuiza. – Din sl. sulijati.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sclăi v vz slei2 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sclei v vz slei2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slai sn [At: DAMÉ, T. 21 / V: scl~, zl~ / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Reg) Oplean. 2 (Reg) Scândură ce formează marginea superioară sau partea laterală a luntrei ori a bărcii Si: (reg) usnă. 3 (Reg) Bancă transversală făcută dintr-o scândură lată, fixată în partea dinapoi a bărcii. 4 (Reg) Poliță fixată în zidul casei sau al hornului, pentru diferite obiecte de gospodărie. 5-6 (Mun; Olt) Fiecare dintre tăbliile sau fiecare dintre cele două scânduri care leagă tăbliile unui pat. 7 (Olt) Ghizdurile din bârne ale fântânii. 8 (Reg) Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. 9 (Olt; Mun) Marginea de sus a prispei. 10 (Olt; Mun) Balustrada unei prispe. 11 (Reg) Scoc prin care se scurge vinul din vasul în care se pun strugurii la stors. 12 (Mun) Canal din trei scânduri care transportă apa ce cade pe roata ferăstrăului mecanic. 13 (Mun; Olt) Scobitură ca un șănțuleț prin care se îmbucă și se fixează două piese componente ale unui obiect din lemn. 14 (Reg) Fiecare dintre cele două șipci care se bat în stâlpii casei ca să formeze un fel de scobitură în care se introduc capetele bârnelor. 15 (Olt) Bârnă de lemn.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slăi v vz slei
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slâi v vz slei
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slei1 sn [At: C. PETRESCU, A. R. 83 / Pl: nct / E: pvb slei] (Nob) 1-2 Sleire (8-9).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slei2 v [At: CORESI, EV. 264 / Pzi: ~esc / V: (îrg) slăi, zlei, (reg) slii, slâi, sclei, sclăi, zglei, zglăi / E: vsl сълиіати, сълѣлъ] 1 vt (Îrg; c. i. metale topite, pex, obiecte din metal) A turna1. 2 vt (Îvr) A modela. 3-4 vtr (Îvp; d. substanțe, materii etc. lichide sau gazoase aflate la tempertaturi sau presiuni mari) A (se) solidifica (1-2). 5 vr (D. grăsimi, de obicei animale) A căpăta, prin răcire, o anumită consistență. 6 vr (Pex; d. mâncăruri preparate cu astfel de grăsimi și încălzite) A căpăta, prin răcire, un aspect specific și un gust neplăcut care evidențiază grăsimea din compoziție Si: (rar) a (se) solidifica (4), (reg) a se făcăi. 7 vt (Rar; c. i. părul) A unge cu grăsime. 8 vt (Rar; d. sânge) A se coagula. 9-10 vtri (Îvp; d. lichide, mai ales d. apă) A îngheța. 10 vi (Reg; îe) Minte de le ~iește Se spune despre un om foarte mincinos sau lăudăros. 11 vt (C. i. puțuri, fântâni, izvoare etc.) A seca2 și a curăța de nămol, de pietre etc. 12 vt (Fam; îe) A ~ puțurile A fi bețiv. 13 vi (Îvr; fig; d. oameni) A purifica. 14-15 vtr (Rar; d. lacuri, bălți etc.) A deseca. 16 vt (Rar; c. i. ambarcații) A goli apa intrată prin fisuri. 17 vtf (Fig; c. i. oameni, colectivități umane, ținuturi, țări etc.) A face să rămână (aproape) fără nimic. 18-19 vtrp (D. mijloace materiale, în special financiare) A (se) consuma (aproape) tot Si: a secătui, a stoarce, a istovi, a vlăgui, (rar) a seca, (îrg) a scurge. 20 vtf (Rar; c. i. recipiente) A goli (6). 21 vtf (C. i. disponibilități fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor) A face să ajungă la limită. 22-23 vtri (Pex; d. oameni) A obosi peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.) Si: a (se) epuiza (8-9), a (se) extenua (1-2), a (se) istovi, a (se) seca2, a (se) secătui, a (se) sfârși, a (se) stoarce, a (se) suge, a (se) vlăgui, (înv) a (se) zămorî. 24-25 vtr (Îe) A (i se sau a-și) ~ (rar, toată) puterea (sau puterile ori toate puterile sau de puteri ori de vlagă) A pierde sau a face pe cineva sau ceva să-și piardă (toată) forța fizică sau morală. 26 vt (Rar; îe) A-și ~ creierii A depune eforturi deosebite pentru a face, a obține etc. ceva (fără succes sau cu rezultate neînsemnate) Si: (fam) a se screme. 27-28 vri (Rar) A se slăbi (7-8). 29 vt (Asr; c. i. solul) A sărăci. 30 vt (Îvp) A zdrobi și a amesteca cu putere și îndelung diferite legume sau verdețuri, pentru a obține o pastă omogenă Si: (reg) a făcăi, a făcălui, (fam) a bate (1), a freca (16). 31-32 vtr (Îvp; îe) A (se) ~ creierii (cuiva) A omorî sau a muri prin zdrobirea craniului. 33 vr (Îvr; d. materii, substanțe etc.) A se fărâmița.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slii v vz slei
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zglei v vz slei2 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zlai sn vz slai
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zlăi[1] v vz slei2 corectat(ă)
- În definiția principală, această variantă este tipărită: zglăi — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zlei v vz slei2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLAI, slaiuri, s. n. (Pop.) 1. Fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii; oplean. 2. Fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcații. ♦ Scândura care formează marginea de sus a unei luntre. 3. Poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie. 4. Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLEI, sleiesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre substanțe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (Pop.; despre apă și alte lichide) A îngheța. 2. Tranz. A seca o fântână (pentru a o curăța). ♦ Fig. A secătui pe cineva sau ceva de...; a istovi, a epuiza. – Din sl. sŭlijati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLAI, slaiuri, s. n. Scîndură sau traversă groasă de lemn, avînd diferite întrebuințări: a) fiecare dintre cele două scînduri care leagă tălpile săniei; b) fiecare dintre scîndurile care formează părțile laterale ale unei ambarcații; usnă; c) poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie; d) fiecare dintre stîlpii care susțin podul morii. Valurile se izbiră odată pînă în slaiuri și pînă în stăvilare. SLAVICI, V. P. 172.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLEI, sleiesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre substanțe grase) A se închega, a se solidifica (prin răcire). O picătură fierbinte de stearină se varsă din lumînare și i se sleiește pe mînă. VLAHUȚĂ, O. A. III 94. ♦ (Despre apă și alte lichide) A îngheța. Și a plecat pe pîrtea Ierusalimului, Care pe deasupra se topea, Pe dedesupt se sleia. PAMFILE, S. T. 20. S-a lăsat un pui de ger de crăpau pietrele, iar marea se sleise pe lîngă mal. CONTEMPORANUL, VII 116. (Fig.) O frică fantastică i-a închipuit niște năluciri fioroase. Sărmana fată simți sîngele sleindu-se în vinele sale. NEGRUZZI, S. I 28. ◊ Tranz. În miezul iernii, cînd vîntul spulberă și sleiește tot, cînd focul vesel e odorul cel mai prețuit... moș Toader umbla de dimineață, tot umbla cu toporul în spate, doar ar găsi ceva de lucru. CONTEMPORANUL, V 389. (Fig.) Nu simțeam durere, nici compătimire, Ca piatra eram. O negură ochii îmi painjini, Și înghețul morții inima-mi slei. NEGRUZZI, S. II 31. 2. Tranz. A seca o fîntînă (pentru a o curăța). Mai încolo dete peste un puț care îi strigă: Fată mare, fată mare! vino de mă sleiește că ți-oi da apă rece să te răcorești cînd te-i întoarce. Fata slei puțul și plecă înainte. ISPIRESCU, L. 348. Scoal’ deschide porțile și-nchide averile; Să sleim puțurile, Să spălăm jgheaburile, Să adăpăm vitele. TEODORESCU, P. P. 672. ◊ Refl. (Poetic) Își scufunda fața-n pernă și plîngea pînă ce i se sleiau izvoarele lacrimilor. VLAHUȚĂ, O. A. I 120. 3. Tranz. A secătui (pe cineva sau ceva) de bani, de averi. Orîndui turci spre a strînge această nouă dajdie care, luînd toate vitele de la cei ce aveau, sleiră țara și de vite. BĂLCESCU, O. II 26. ◊ (Complementul indică bunurile secătuite) Sperau să nemerească un tren, ori de nu, să petreacă noaptea pe-acolo, că-și sleiseră banii și nu mai aveau decît pentru bilete. REBREANU, R. I 272. ◊ Fig. Dar pentru aceasta e nevoie de curaj și el și-a sleit tot curajul. C. PETRESCU, C. V. 136. Manlache nu mai auzea și nu mai deschidea ochii. Urgia vărsării de sînge îi sleise toată puterea în el. POPA, V. 162. ◊ Refl. Încet-încet s-au sleit... toate mijloacele de hrană ale cetății și a-nceput să bîntuie o foamete cumplită. CARAGIALE, O. III 195. Mi s-au sleit toate mijloacele și trăiesc pe datorii. GHICA, A. 533. ♦ Intranz. (Neobișnuit; despre procese în desfășurare) A conteni, a sfîrși. Omului îi era din ce în ce mai rău. Durerile din mînă nu mai sleiau și arșița îi dogorea obrajii. POPA, V. 139.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SLEI ~esc tranz. 1) (mai ales fântâni) A face să rămână fără apă (pentru curățare). 2) A face să nu mai dispună (de bunuri materiale); a secătui. ~ de bani. 3) (bunuri materiale) A consuma până la terminare; a epuiza. * ~ de puteri (pe cineva) a(-i) lua toate puterile (cuiva); a istovi. /<sl. sulijati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE SLEI pers. 3 se ~ește intranz. 1) (despre grăsimi) A trece din stare lichidă în stare solidă prin răcire; a se solidifica. 2) pop. (despre lichide) A se preface în gheață; a îngheța.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slaiu n. 1. pl. oplenele saniei; 2. vatra luntrei. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sleì v. 1. a scoate toată apa: a slei un puț; 2. a închiega, vorbind de unt, său, ceară; 3. fig. a seca de puteri. [Slav. SLĂIATI, a topi].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slaĭ n., pl. urĭ (cp. cu slăvină). Munt. Un canal format din treĭ scîndurĭ care duce apa din dubă pe roata fierăstrăuluĭ. Marginea luntriĭ pe care se mișcă lopata (V. usnă și copastie). Oplean. înfundătoarea patuluĭ: țărgile se sprijină pe cele doŭă slaiurĭ. Un fel de poliță făcută în coșu (hornu) caseĭ (Cod.): case vechĭ țărăneștĭ cu pridvor, slaĭ și parmaclîc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sleĭésc v. tr. (vsl. sŭ-liti, sŭ-liĭatĭ, a turna la un loc, sîrb. sliti, a turna la un loc, a topi, a lipi metale, slivati se, a curge la un loc, rus. slitĭ, slivatĭ, a topi la un loc. V. leit). Vechĭ. Torn în forme metalele (azĭ ceara ș. a.): a slei un clopot (V. sloĭesc). Azĭ. Scot toată apa dintr’un puț: a slei puțu. A slei puțurile (fig.), a fi foarte bețiv. Fig. A slei de puterĭ, a seca de puterĭ, a lua cuĭva toate puterile. V. refl. A se solidifica (grăsimea, ceara): seu s’a sleit. – Vechĭ și Trans. zleĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zleĭésc, V. sleĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sclai (reg.) s. n., pl. sclaiuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sclai (reg.) s. n., pl. sclaiuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sclai s. n., pl. sclaiuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slai (reg.) s. n., pl. slaiuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
slei (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sleiesc, 3 sg. sleiește, imperf. 1 sleiam; conj. prez. 1 sg. să sleiesc, 3 să sleiască corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
slai (reg.) s. n., pl. slaiuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
slei (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sleiesc, imperf. 3 sg. sleia; conj. prez. 3 să sleiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
slai s. n., pl. slaiuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slei vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sleiesc, imperf. 3 sg. sleia; conj. prez. 3 sg. și pl. sleiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slei (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sleiesc, conj. sleiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
sleesc, sleiască 3 conj., sleiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCLAI s. v. car.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sclai s. v. CAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLAI s. v. oplean, usnă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLEI vb. 1. a se coagula, a se închega, a se solidifica. (Grăsimea s-a ~.) 2. v. făcălui. 3. v. extenua.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLEI vb. epuiza, goli, isprăvi, încheia, îngheța, întări, învârtoșa, seca, secătui, sfârși, solidifica, termina, turna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slai s. v. OPLEAN. USNĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slei vb. EPUIZA. GOLI. ISPRĂVI. ÎNCHEIA. ÎNGHEȚA. ÎNTĂRI. ÎNVÎRTOȘA. SECA. SECĂTUI. SFÎRȘI. SOLIDIFICA. TERMINA. TURNA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLEI vb. 1. a se coagula, a se închega, a se solidifica. (Grăsimea s-a ~.) 2. a bate, a făcălui, a freca. (A ~ fasolea.) 3. a epuiza, a extenua, a frînge, a istovi, a seca, a secătui, a sfîrși, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. și Munt.) a dehobi, (înv.) a zămorî, (fig.) a suge. (Munca brută l-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se slei ≠ a se topi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
slei (-iesc, -it), vb. – 1. A goli, a deseca o fîntînă pentru a o curăța. – 2. A evacua apa. – 3. A secătui, a istovi. – 4. A epuiza, a consuma, a uza. – 5. (Înv.) A filtra, a topi. – 6. A bate, a amesteca mazărea cu fasolea pentru a face o pastă. – 7. (Refl.) A se închega, a se coagula. Sl. sŭliti, sŭlijati „a topi” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; cihac, II, 168), cf. leit, sloi.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
slai, slaiuri, s.n. (reg.) 1. fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii; oplean. 2. fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcații; scândura care formează marginea de sus a unei luntri; usnă. 3. poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie 4. fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. 5. bancă transversală făcută dintr-o scândură lată și fixată în partea dinapoi a unei bărci. 6. fiecare dintre tăbliile sau dintre cele două scânduri care leagă tăbliile patului. 7. ghizdurile din bârne ale unei fântâni. 8. marginea de sus sau balustrada unei prispe. 9. scoc prin care se scurge vinul din vasul în care se pun strugurii pentru stors. 10. canal format din trei scânduri, care transportă apa ce cade pe roata ferăstrăului mecanic. 11. scobitură în forma unui șănțuleț prin care se îmbucă și se fixează două piese componente ale unui obiect din lemn. 12. fiecare dintre cele două șipci care se bat în stâlpii unei case, pentru a fixa capetele bârnelor. 13. bârnă de lemn.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N67) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N67) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N67) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sclai, sclaiurisubstantiv neutru
- 1. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de fierăstrău. DEX '09 DLRLCsinonime: car
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
slai, slaiurisubstantiv neutru
- 1. Fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: oplean
- 2. Fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcațiuni. DEX '09 DLRLCsinonime: usnă
- 2.1. Scândura care formează marginea de sus a unei luntre. DEX '09 DEX '98
-
- 3. Poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 4. Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Valurile se izbiră odată pînă în slaiuri și pînă în stăvilare. SLAVICI, V. P. 172. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
slei, sleiescverb
- 1. (Despre substanțe grase) A se închega, a se solidifica (prin răcire). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: solidifica închega
- O picătură fierbinte de stearină se varsă din lumînare și i se sleiește pe mînă. VLAHUȚĂ, O. A. III 94. DLRLC
- 1.1. Despre apă și alte lichide: îngheța. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: îngheța
- Și a plecat pe pîrtea Ierusalimului, Care pe deasupra se topea, Pe dedesupt se sleia. PAMFILE, S. T. 20. DLRLC
- S-a lăsat un pui de ger de crăpau pietrele, iar marea se sleise pe lîngă mal. CONTEMPORANUL, VII 116. DLRLC
- O frică fantastică i-a închipuit niște năluciri fioroase. Sărmana fată simți sîngele sleindu-se în vinele sale. NEGRUZZI, S. I 28. DLRLC
- În miezul iernii, cînd vîntul spulberă și sleiește tot, cînd focul vesel e odorul cel mai prețuit... moș Toader umbla de dimineață, tot umbla cu toporul în spate, doar ar găsi ceva de lucru. CONTEMPORANUL, V 389. DLRLC
- Nu simțeam durere, nici compătimire, Ca piatra eram. O negură ochii îmi painjini, Și înghețul morții inima-mi slei. NEGRUZZI, S. II 31. DLRLC
-
-
- 2. A seca o fântână (pentru a o curăța). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: seca
- Mai încolo dete peste un puț care îi strigă: Fată mare, fată mare! vino de mă sleiește că ți-oi da apă rece să te răcorești cînd te-i întoarce. Fata slei puțul și plecă înainte. ISPIRESCU, L. 348. DLRLC
- Scoal' deschide porțile și-nchide averile; Să sleim puțurile, Să spălăm jgheaburile, Să adăpăm vitele. TEODORESCU, P. P. 672. DLRLC
- Își scufunda fața-n pernă și plîngea pînă ce i se sleiau izvoarele lacrimilor. VLAHUȚĂ, O. A. I 120. DLRLC
-
- Orîndui turci spre a strînge această nouă dajdie care, luînd toate vitele de la cei ce aveau, sleiră țara și de vite. BĂLCESCU, O. II 26. DLRLC
- Sperau să nemerească un tren, ori de nu, să petreacă noaptea pe-acolo, că-și sleiseră banii și nu mai aveau decît pentru bilete. REBREANU, R. I 272. DLRLC
- Dar pentru aceasta e nevoie de curaj și el și-a sleit tot curajul. C. PETRESCU, C. V. 136. DLRLC
- Manlache nu mai auzea și nu mai deschidea ochii. Urgia vărsării de sînge îi sleise toată puterea în el. POPA, V. 162. DLRLC
- Încet-încet s-au sleit... toate mijloacele de hrană ale cetății și a-nceput să bîntuie o foamete cumplită. CARAGIALE, O. III 195. DLRLC
- Mi s-au sleit toate mijloacele și trăiesc pe datorii. GHICA, A. 533. DLRLC
-
- Omului îi era din ce în ce mai rău. Durerile din mînă nu mai sleiau și arșița îi dogorea obrajii. POPA, V. 139. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- sŭlijati DEX '09 DEX '98 NODEX