2 definiții pentru sclăbucariu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sclăbucariu s [At: TEAHA, C. N. 264 / Pl: ? / E: sclăbuc + -ariu] (Reg; csc) Spumă (la gură).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sclăbucáriu s.n. (reg.; cu sens colectiv) sumă, clăbuci (de salivă, la gură).

Intrare: sclăbucariu
sclăbucariu substantiv neutru
substantiv neutru (N53)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sclăbucariu
  • sclăbucariul
  • sclăbucariu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sclăbucariu
  • sclăbucariului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)