19 definiții pentru schimnic schivnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHÍMNIC, -Ă, schimnici, -ce, s. m. și f. Pustnic, sihastru. [Var.; (rar) schívnic, -ă s. m. și f.] – Din sl. skimĭnikŭ.

SCHÍMNIC, -Ă, schimnici, -ce, s. m. și f. (Rar) Pustnic, sihastru. [Var.: schívnic, -ă s. m. și f.] – Din sl. skimĩnikŭ.

SCHÍMNIC, schimnici, s. m. Călugăr care duce viață aspră, de privațiuni, departe de lume; pustnic. Să vorbească numai șapte cuvinte pe zi... după obiceiul schimnicilor. STĂNOIU, C. I. 182. Acolo, în sălbăticia și pustietatea aceea, trăiesc patru schimnici. VLAHUȚĂ, R. P. 67. [În chilii] locuia schimnicul Ilarion. ODOBESCU, S. I 342. – Variantă: schívnic (SADOVEANU, P. M. 279, HOGAȘ, M. N. 143) s. m.

SCHÍMNIC ~că ( ~ci, ~ce ) înv. Călugăr care trăiește într-un loc izolat de lume, petrecându-și viața în post și rugăciune; pustnic; sihastru; ascet. /<sl. skiminiku

schimnic a. și m. pustnic: maica schimnică suspină BOL. [Slav. SKIMĬNIKŬ (v. schimă)].

schímnic m. (vsl. skimĭnikŭ, îmbrăcat în rasă, shimĭnikŭ, călugăr, d. skima, schimă; rus. shimnik, schimnic). Ascet, sihastru. – Vechĭ și sh- (vsl. sh-). Azĭ și schivnic (invers ca în pivniță, pimn-, rivnesc, rimn-). Fem. -ă.

SCHÍVNIC, -Ă s. m. și f. v. schimnic.

SCHÍVNIC, -Ă s. m. și f. v. schimnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!schímnic/schívnic (rar) s. m., pl. schímnici/schívnici

schímnic s. m., pl. schímnici

!schímnică/schívnică (rar) s. f., g.-d. art. schímnicei/ schívnicei; pl. schímnice/schívnice

schívnică v. schímnică

schímnică s. f., g.-d. art. schímnicei; pl. schímnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCHÍMNIC adj. v. ascetic, sihăstresc.

schimnic adj. v. ASCETIC. SIHĂSTRESC.

SCHIMNIC s. anahoret, ascet, eremit, pustnic, sihastru, (rar) schimonah, (înv.) aschitac, aschitean, monah, oselnic, schitnic. (~ trăiește izolat de societate.)

Intrare: schimnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schimnic
  • schimnicul
  • schimnicu‑
plural
  • schimnici
  • schimnicii
genitiv-dativ singular
  • schimnic
  • schimnicului
plural
  • schimnici
  • schimnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schivnic
  • schivnicul
  • schivnicu‑
plural
  • schivnici
  • schivnicii
genitiv-dativ singular
  • schivnic
  • schivnicului
plural
  • schivnici
  • schivnicilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)