2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCAMOTA vb. I v. escamota.

SCAMOTA, scamotez, vb.. I. Tranz. (Învechit) A fura; a escamota. Nu m-aș mira ca acesta să fi scamotat medalia. ALECSANDRI, S. 88.

scamotà v. 1. a face să dispară ceva fără ca spectatorii s’o bage de seamă; 2. fig. a fura cu dibăcie (= fr. escamoter).

ESCAMOTA, escamotez, vb. I. Tranz. 1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei, pentru a micșora rezistența la înaintare a avionului în timpul zborului. [Var.: scamota vb. I] – Din fr. escamoter.

ESCAMOTA, escamotez, vb. I. Tranz. 1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei, pentru a micșora rezistența la înaintare a avionului în timpul zborului. [Var.: scamota vb. I] – Din fr. escamoter.

escamota vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) scamota / Pzi: ~tez / E: fr escamoter] 1 (Frr) A face să dispară ceva prin scamatorie. 2 A face să dispară ceva fără să se observe. 3 A ascunde ceva cu îndemânare. 4 A lua ceva pe furiș Si: a sustrage, a subtiliza. 5 (Rar) A frustra. 6 A evita cu abilitate ceva dificil, printr-un subterfugiu. 7 A trece sub tăcere Si: a omite, a ocoli, a ignora. 8 A ascunde sub aparențe înșelătoare Si: a masca, a disimula. 9 A prezenta altfel decât este Si: a denatura, a falsifica. 10 (Teh) A introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului, în interiorul aripii sau al fuzelajului.

ESCAMOTA, escamotez, vb. I. Tranz. 1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusință. Apucă de un colț o hîrtie de o sută, o scutură și o escamotă în buzunar. C. PETRESCU, C. V. 55. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. A escamota adevărul. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locașurile anume construite în corpul ei.

ESCAMOTA vb. I. tr. 1. A face să dispară ceva pe neașteptate, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ (Fig.) A ascunde, a denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului, în locașurile speciale din corpul său. [< fr. escamoter, cf. sp. escamotar – a face să dispară].

ESCAMOTA vb. tr. 1. a face să dispară ceva pe nesimțite. ◊ (fig.) a ascunde, a denatura, a falsifica. 2. a introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului. (< fr. escamoter)

A ESCAMOTA ~ez tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fără să se bage de seamă; a ascunde. 2) fig. A face să fie fals; a prezenta altfel decât este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (roțile de aterizare ale unei aeronave) A retrage în fuzelaj pentru a reduce rezistența în timpul zborului. /<fr. escamoter

*escamotéz v. tr. (fr. escamoter, d. sp. escamotar, a face să dispară pin scamatorie). Substrag pe furiș: mĭ-a escamotat ceasornicu. Fig. Obțin pin șarlatanie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

escamota (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. escamotez, 3 escamotea; conj. prez. 1 sg. să escamotez, 3 să escamoteze

escamota (a ~) vb., ind. prez. 3 escamotea

escamota vb., ind. prez. 1 sg. escamotez, 3 sg. și pl. escamotea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ESCAMOTA vb. a altera, a contraface, a deforma, a denatura, a falsifica, a măslui, a mistifica, a răstălmăci, (fig.) a silui, (înv. fig.) a sminti, a strîmba. (A ~ sensul, adevărul celor spuse de cineva.)

Intrare: scamota
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scamota
  • scamotare
  • scamotat
  • scamotatu‑
  • scamotând
  • scamotându‑
singular plural
  • scamotea
  • scamotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scamotez
(să)
  • scamotez
  • scamotam
  • scamotai
  • scamotasem
a II-a (tu)
  • scamotezi
(să)
  • scamotezi
  • scamotai
  • scamotași
  • scamotaseși
a III-a (el, ea)
  • scamotea
(să)
  • scamoteze
  • scamota
  • scamotă
  • scamotase
plural I (noi)
  • scamotăm
(să)
  • scamotăm
  • scamotam
  • scamotarăm
  • scamotaserăm
  • scamotasem
a II-a (voi)
  • scamotați
(să)
  • scamotați
  • scamotați
  • scamotarăți
  • scamotaserăți
  • scamotaseți
a III-a (ei, ele)
  • scamotea
(să)
  • scamoteze
  • scamotau
  • scamota
  • scamotaseră
Intrare: escamota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • escamota
  • escamotare
  • escamotat
  • escamotatu‑
  • escamotând
  • escamotându‑
singular plural
  • escamotea
  • escamotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • escamotez
(să)
  • escamotez
  • escamotam
  • escamotai
  • escamotasem
a II-a (tu)
  • escamotezi
(să)
  • escamotezi
  • escamotai
  • escamotași
  • escamotaseși
a III-a (el, ea)
  • escamotea
(să)
  • escamoteze
  • escamota
  • escamotă
  • escamotase
plural I (noi)
  • escamotăm
(să)
  • escamotăm
  • escamotam
  • escamotarăm
  • escamotaserăm
  • escamotasem
a II-a (voi)
  • escamotați
(să)
  • escamotați
  • escamotați
  • escamotarăți
  • escamotaserăți
  • escamotaseți
a III-a (ei, ele)
  • escamotea
(să)
  • escamoteze
  • escamotau
  • escamota
  • escamotaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scamota
  • scamotare
  • scamotat
  • scamotatu‑
  • scamotând
  • scamotându‑
singular plural
  • scamotea
  • scamotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scamotez
(să)
  • scamotez
  • scamotam
  • scamotai
  • scamotasem
a II-a (tu)
  • scamotezi
(să)
  • scamotezi
  • scamotai
  • scamotași
  • scamotaseși
a III-a (el, ea)
  • scamotea
(să)
  • scamoteze
  • scamota
  • scamotă
  • scamotase
plural I (noi)
  • scamotăm
(să)
  • scamotăm
  • scamotam
  • scamotarăm
  • scamotaserăm
  • scamotasem
a II-a (voi)
  • scamotați
(să)
  • scamotați
  • scamotați
  • scamotarăți
  • scamotaserăți
  • scamotaseți
a III-a (ei, ele)
  • scamotea
(să)
  • scamoteze
  • scamotau
  • scamota
  • scamotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scamota, scamotezverb

  • 1. învechit Escamota, fura. DLRLC
    • format_quote Nu m-aș mira ca acesta să fi scamotat medalia. ALECSANDRI, S. 88. DLRLC

escamota, escamotezverb

  • 1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusință. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Apucă de un colț o hîrtie de o sută, o scutură și o escamotă în buzunar. C. PETRESCU, C. V. 55. DLRLC
  • 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei, pentru a micșora rezistența la înaintare a avionului în timpul zborului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.