6 definiții pentru scăpătăciune

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scăpătăciune sf [At: (a. 1767) IORGA, S. D. XIV, 282 / Pl: ~ni / E: scăpăta + ăciune] Sărăcire (1).

SCĂPĂTĂCIUNE, scăpătăciuni, s. f. (Învechit) Starea celui scăpătat; scăpătare. Cîte felurimi de ajutoare pentru cei scăpătați și cîte iarăși pentru alții, de a nu ajunge în scăpătăciune. GOLESCU, Î. 59.

SCĂPĂTĂCIUNE, scăpătăciuni, s. f. (Înv.) Starea celui scăpătat. – Din scăpăta + suf. -(ă)ciune.

scăpătăcĭúne f. Vechĭ. Starea omuluĭ scăpătat, scăpăcĭune, sărăcie.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂPĂTĂCIUNE s. v. mizerie, sărăcie.

scăpătăciune s. v. MIZERIE. SĂRĂCIE.

Intrare: scăpătăciune
scăpătăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăpătăciune
  • scăpătăciunea
plural
  • scăpătăciuni
  • scăpătăciunile
genitiv-dativ singular
  • scăpătăciuni
  • scăpătăciunii
plural
  • scăpătăciuni
  • scăpătăciunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scăpătăciune, scăpătăciunisubstantiv feminin

  • 1. învechit Starea celui scăpătat. DLRLC
    • format_quote Cîte felurimi de ajutoare pentru cei scăpătați și cîte iarăși pentru alții, de a nu ajunge în scăpătăciune. GOLESCU, Î. 59. DLRLC
etimologie:
  • scăpăta + sufix -(ă)ciune. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.