2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sbârlì v. 1. a (se) ridica părul în sus (de spaimă sau de mânie): leul sbârli coama, îi se sbârli părul; 2. fig. a se indigna, a se speria: ce te sbârlești așa? [Și sburli, formă intensivă dintrun primitiv burlì: locuțiunea imitativă țurloiu-burloiu răspunde, ca sens și formă, francezului hurluberlu].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: sburlire
sburlire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sburlire
  • sburlirea
plural
  • sburliri
  • sburlirile
genitiv-dativ singular
  • sburliri
  • sburlirii
plural
  • sburliri
  • sburlirilor
vocativ singular
plural
Intrare: sburli
verb (VT401)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sburli
  • sburlire
  • sburlit
  • sburlitu‑
  • sburlind
  • sburlindu‑
singular plural
  • sburlește
  • sburliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sburlesc
(să)
  • sburlesc
  • sburleam
  • sburlii
  • sburlisem
a II-a (tu)
  • sburlești
(să)
  • sburlești
  • sburleai
  • sburliși
  • sburliseși
a III-a (el, ea)
  • sburlește
(să)
  • sburlească
  • sburlea
  • sburli
  • sburlise
plural I (noi)
  • sburlim
(să)
  • sburlim
  • sburleam
  • sburlirăm
  • sburliserăm
  • sburlisem
a II-a (voi)
  • sburliți
(să)
  • sburliți
  • sburleați
  • sburlirăți
  • sburliserăți
  • sburliseți
a III-a (ei, ele)
  • sburlesc
(să)
  • sburlească
  • sburleau
  • sburli
  • sburliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)