2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SAXANÁ s. f. v. sarsana.

SAXANÁ, saxanale, s. f. (Turcism înv.) Sarcină, povară (pe care o duce un cal în spinare). – Din tc. seyisane (pop. seysana) „cal de povară”, scr. seksana.

SAXANÁ, saxanale, s. f. (Turcism învechit și popular) Sarcină, povară, greutate; (în special) povară pe care o duce un cal în spinare (v. samar). Dacă văzu și văzu, se hotărî și el a se duce acasă cu saxanaua în spinare și o luă la drum. ISPIRESCU, L. 212. Nu știi tu c-ai mai avut Saxanale Cu parale, Sămărași Cu gălbenași, Cirezi multe De boi grași. TEODORESCU, P. P. 677.

saxanà f. sarcină, povară: se duce acasă cu saxanaua în spinare ISP. [Turc. SEKSANÁ, cal de samar și sarcina ce poartă].

saxaná f. (turc. seksana, seĭisana, [d. pers. satishane], cel care poartă bagaju unuĭ călător, d. ar. sayis, turc. seĭis, seiz, rîndaș de caĭ, și pers. hane, casă). Munt. Fam. Sarcină, greutate, bagaj, pachet greŭ. Adj. gol saxana, gol pușcă, absolut nud. – Și saxaneá (Munt vest) și sarsaná (Mold.). În Serbia săxăna (de ex., de banĭ), mare cantitate. V. samar.

SARSANÁ, sarsanale, s. f. (Pop. și fam.) Sarcină, povară (purtată de animale sau de oameni în spinare). [Var.: saxaná s. f.] – Din tc. seyisane (pop. seysana) „cal de povară”, sb. seksana.

însăxănéz v. tr. (d. saxana). Munt. vest. Încarc, împovărez. – În P. P. și săx-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

saxaná s. f., art. saxanáua, g.-d. art. saxanálei; pl. saxanále

sarsaná / saxaná (pop., fam.) s. f., art. sarsanáua / saxanáua, g.-d. art. sarsanálei / saxanálei; pl. sarsanále / saxanále, art. sarsanálele / saxanálele


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

saxaná (saxanále), s. f. – Boccea, încărcătură. – Var. sacsan(e)a, sarsana. Tc. (per., arab.) seksana (Șeineanu, II, 316; Lokotsch 1777). – Der. (în)săxăna, vb. (a încărca).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

saxaná, saxanále, s.f. (înv. și reg.) 1. povară (dusă în spinare de un cal), sarcină. 2. (fig. și reg.) necaz, dificultate, greutate. 3. (înv.; în forma: sarsana) loc unde se lucrează sau se repară corăbii. 4. (adj.) complet dezbrăcat, gol pușcă.

sarsanále s.f. pl. (pop.) lucruri felurite în dezordine.

săxăná, săxănéz, vb. I (reg.; despre animale de povară) a încărca spinarea cu o sarcină mare; a însăxăna.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea sarsanaua căptușită expr. (int. – d. victima potențială a unui hoț)) a avea economii

a pune la sarsana expr. (intl.) a economisi bani.

sarsana, sarsanale s. f. 1. bagaj. 2. (intl.) buzunar. 3. (intl.) bani, economii.

Intrare: sarsana
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sarsana
  • sarsanaua
plural
  • sarsanale
  • sarsanalele
genitiv-dativ singular
  • sarsanale
  • sarsanalei
plural
  • sarsanale
  • sarsanalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saxana
  • saxanaua
plural
  • saxanale
  • saxanalele
genitiv-dativ singular
  • saxanale
  • saxanalei
plural
  • saxanale
  • saxanalelor
vocativ singular
plural
Intrare: săxăna
săxăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.