sana vt [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~nez / E: lat sanare] (Ltr) A însănătoși.

șană sf vz verișană

verișană sf [At: PUȘCARIU, ET. WB. 174 / V: verș~, șană (Pl: șene) / Pl: ~șene, ~ne / E: vară + -ișană] 1-2 (Ban; Trs; șhp) Vară (1-2) Vz văr.

verșană sf vz verișană

verișană s.f. (reg.) Verișoară. • pl. -ene, -ane. /vară + -ișană.

VĂRUȘANĂ s. f. v. verișană.

VERIȘANĂ, verișane, s. f. (Familiar) Verișoară. – Variantă: vărușană s. f.

SANA vb. v. îndrepta, înfiripa, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, vindeca.

sana vb. v. ÎNDREPTA. ÎNFIRIPA. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TĂMĂDUI. VINDECA.

VERIȘANĂ s. v. vară, verișoară.

verișană s. v. VARĂ. VERIȘOARĂ.

SANAA (SAN’Ᾱ) [saná:], cap. Rep. Yemen, situată în V țării, pe versantul E al m-ților Jabal an Nabi Sh’ayb, la 2.210-2.400 m alt.; 1,5 mil. loc. (2001). Aeroportul Ar Rahaba. Nod rutier. Pr. centru politic, economic, cultural, financiar, comercial și religios al țării. Ind. textilă (prelucr. bumbacului) și a tananților. Artizanat (bijuterii, covoare, articole de marochinărie, țesături ș.a.). Piață pentru cafea, fructe și piei. Universitate (1970). Fortăreața Ghundam (25 î. Hr.); 103 moschei, din care se remarcă Marea Moschee al-Jamῑ al-Kabῑr (sec. 8-11) și moscheea Jamῑ Masjid (sec. 7). Poarta Bāb al-Yaman. Partea veche a orașului a fost inclusă (în 1986) în Patrimoniul cultural universal. Fundat în sec. 1 d. Hr. cu numele Azāl. Populația orașului a fost convertită la Islam (din 632); mai târziu, în 1516, a intrat sub dominația nominală a Porții Otomane, dar conducerea efectivă a fost exercitată, în sec. 17-1872, de imamii Zaydizi. Ocupat de turci în anii 1872-1918. În 1918, după înfrângerea turcilor otomani în Primul Război Mondial, a devenit cap. imamatului Yemen (sau Yemenului de Nord), în perioada 1962-1990 a fost cap. Rep. Arabe Yemen, iar din 1990 cap. Rep. Yemen (după unirea R.A. Yemen cu R.P.D. Yemen). geografie

Sană v. Avxinie III 2.

ȘANA, pren., f. ar. (Ant Ar); Șăna, Vlad, munt. (BCI XV 159).

Șăna v. Șana 2.