2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SAMNÍT, -Ă, samniți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație care a locuit în Antichitate în centrul Peninsulei Italice și a opus o puternică rezistență cuceririi romane; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. 2. Adj. Care aparține samniților (1), referitor la samniți. – Din lat., fr. Samnites.

samnit, ~ă smf, a [At: DER / Pl: ~iți, ~e / E: lat Samnites, fr Samnites] 1-2 (Lpl; șîs triburi samnite) (Populație) italică din centrul penisulei Italice, supusă de romani la începutul sec. III î. C. 3-4 (Persoană) care aparținea populației samnite (2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

samnít adj. m., s. m., pl. samníți; adj. f., s. f. samnítă, pl. samníte

Intrare: samnită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • samni
  • samnita
plural
  • samnite
  • samnitele
genitiv-dativ singular
  • samnite
  • samnitei
plural
  • samnite
  • samnitelor
vocativ singular
plural
Intrare: samnit (adj.)
samnit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • samnit
  • samnitul
  • samnitu‑
  • samni
  • samnita
plural
  • samniți
  • samniții
  • samnite
  • samnitele
genitiv-dativ singular
  • samnit
  • samnitului
  • samnite
  • samnitei
plural
  • samniți
  • samniților
  • samnite
  • samnitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

samnit (adj.)

  • 1. Care aparține samniților, referitor la samniți.
    surse: DEX '09

etimologie:

samnit, -ă (persoană) samnită

  • 1. (la) plural Populație care a locuit în Antichitate în centrul Peninsulei Italice și a opus o puternică rezistență cuceririi romane.
    surse: DEX '09
    • 1.1. (la) singular Persoană care făcea parte din această populație.
      surse: DEX '09

etimologie: