2 intrări

O definiție


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

saint-simoníst adj. m., s. m. [pr. sen-simoníst], pl. saint-simoníști; f. sg. saint-simonístă, pl. saint-simoníste

Intrare: saint-simonistă
saint-simonistă substantiv feminin
  • pronunție: sen-simoníst
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saint-simonistă
  • saint-simonista
plural
  • saint-simoniste
  • saint-simonistele
genitiv-dativ singular
  • saint-simoniste
  • saint-simonistei
plural
  • saint-simoniste
  • saint-simonistelor
vocativ singular
plural
Intrare: saint-simonist (adj.)
saint-simonist adjectiv
  • pronunție: sen-simoníst
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saint-simonist
  • saint-simonistul
  • saint-simonistu‑
  • saint-simonistă
  • saint-simonista
plural
  • saint-simoniști
  • saint-simoniștii
  • saint-simoniste
  • saint-simonistele
genitiv-dativ singular
  • saint-simonist
  • saint-simonistului
  • saint-simoniste
  • saint-simonistei
plural
  • saint-simoniști
  • saint-simoniștilor
  • saint-simoniste
  • saint-simonistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)