sacima sf vz șașma

sacimă sf [At: LTR² / Pl: ? / E: nct] (Reg) Șașma.

sașma sf vz șașma

sașmă sf vz șașma

șajma sf vz șașma

șașma sf [At: DDRF / V: (reg) ceasma, sacima, saș~, sașmă, șajma, ~mă, șeașmea / Pl: ~le / E: tc saçma] (Reg) 1 (Îf șajma) Greutate de plumb fixată la plasa prostovolului pentru a-l face să se scufunde. 2 (Pex) Prostovol.

șașmă sf vz șașma

șeașmea sf vz șașma

prostogól (nord), prostovól și rostofól (sud) n., pl. oale și urĭ (d. prostovolesc. V. și rostogol). Un fel de plasă de formă conică, cu mărgele de plumb pe la marginĭ și care se aruncă în apă învîrtindu-se (rostogolindu-se) orizontal și apoĭ se strînge pe fundu apeĭ apucînd tot peștele. (Se numește și năpaste și șașmá. V. năpatcă). Dîmb. (rostofol). Cilindru de netezit pămîntu pin rostogolire. – Și adj. -ól, -oálă, rotofeĭ, durduliŭ: copil, purcel rostofol. V. clocă 2.

șașmá f. (turc. saçma). Munt. est. Dobr. Prostovol.

ȘAȘMA s. v. năpastă, prostovol.

șașma s. v. PROSTOVOL.

șașma (-ale), s. f. – (Mold., Dobr.) Plasă mala. Tc. șaçma.

șașma, șașmale, s.f. (reg.) 1. (în forma: șajma) fiecare dintre greutățile de plumb fixate la plasa prostovolului. 2. prostovol (plasă de prins pește).