10 definiții pentru săgetar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂGETAR, săgetari, s. m. (Înv.) Arcaș. – Săgeată + suf. -ar.
SĂGETAR, săgetari, s. m. (Înv.) Arcaș. – Săgeată + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săgetar sm [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i / E: săgeată + -ar] 1-2 (Îdt) Persoană care făcea (și vindea) săgeți (1). 3 (Înv) Țintaș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂGETAR, săgetari, s. m. (Învechit) Arcaș. Trimiseră de mai adunară și alți ostași și astfel numărul lor în tabără se urcă la douăzeci și patru mii oameni, din care 9200 pușcași, iar ceilalți lăncieri și săgetari. BĂLCESCU, O. II 103. E Bogdanul cel glumeț Și la luptă îndrăzneț Și de carte cărturar Și de arc bun săgetar. ALECSANDRI, P. P. 175.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săgetar m. săgetător: de arc bun săgetar POP. [Lat. SAGITTARIUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
săgetar (înv.) s. m., pl. săgetari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
săgetar (înv.) s. m., pl. săgetari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
săgetar s. m., pl. săgetari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂGETAR s. v. arcaș, săgetător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săgetar s. v. ARCAȘ. SĂGETĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
săgetar, săgetari, s.m. (înv.) 1. arcaș, săgetător. 2. persoană care făcea săgeți și arcuri. 3. țintaș, ochitor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
săgetar, săgetarisubstantiv masculin
-
- Trimiseră de mai adunară și alți ostași și astfel numărul lor în tabără se urcă la douăzeci și patru mii oameni, din care 9200 pușcași, iar ceilalți lăncieri și săgetari. BĂLCESCU, O. II 103. DLRLC
- E Bogdanul cel glumeț Și la luptă îndrăzneț Și de carte cărturar Și de arc bun săgetar. ALECSANDRI, P. P. 175. DLRLC
-
etimologie:
- Săgeată + sufix -ar. DEX '98 DEX '09