9 definiții pentru sârjoacă serjoacă serjoană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sârjoa sf [At: I. IONESCU, C. 181/23 / V: (reg) ser~, serjoa / Pl: ? / E: rs суржик] 1 (Îvr) Amestec de boabe de grâu cu boabe de secară Si: (îvr) îndoitură (1), sârjiță (1). 2 (Pex) Lan de grâu în care crește și secară Si: (îvr) îndoitură (2), sârjiță (2).

SÂRJOÁCĂ, sârjoace, s. f. Amestec de boabe de grâu și de secară care se seamănă în unele regiuni. – Ucr. suržyk.

SÂRJOÁCĂ ~ce f. reg. Amestec de grâu și de secară care se semăna în trecut. /<ucr. suržyk

SÎRJOÁCĂ, sîrjoace, s. f. (Regional) Amestec de boabe de grîu și de secară care se seamănă în unele regiuni. Este un pămînt în care se face foarte bine secara, de aceea și grîul cel mai mult din această plasă este amestecat cu secară, este aceea ce numesc... romînii de dincolo de Milcov sîrjoacă. I. IONESCU, M. 335.

sîrjoácă f., pl. e (rut. súrzok, rus. surzánka, id. d. rožĭ, secară. V. sîrjiță). Rar. Grîŭ de sămînță amestecat pe jumătate cu secară.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SÂRJOÁCĂ s. (AGRIC.) (înv.) îndoitură, sârjiță. (~ e un lan de grâu în care crește și secară.)

*SÎRJOA s. (AGRIC.) (înv.) îndoitură, sîrjiță. (~ e un lan de grîu în care crește și secară.)

Intrare: sârjoacă
sârjoacă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sârjoa
  • sârjoaca
plural
  • sârjoace
  • sârjoacele
genitiv-dativ singular
  • sârjoace
  • sârjoacei
plural
  • sârjoace
  • sârjoacelor
vocativ singular
plural
serjoacă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
serjoană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sârjoacă serjoacă serjoană

  • 1. regional Amestec de boabe de grâu și de secară care se seamănă în unele regiuni.
    exemple
    • Este un pămînt în care se face foarte bine secara, de aceea și grîul cel mai mult din această plasă este amestecat cu secară, este aceea ce numesc... romînii de dincolo de Milcov sîrjoacă. I. IONESCU, M. 335.
      surse: DLRLC

etimologie: