13 definiții pentru sâmbraș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÂMBRÁȘ, sâmbrași, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. – Sâmbră + suf. -aș.

SÂMBRÁȘ, sâmbrași, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. – Sâmbră + suf. -aș.

sâmbraș sm [At: ANON. CAR / V: (înv) săm~, (reg) sim~, tim~ / Pl: ~i / E: sâmbră + -aș] 1-2 Sâmbrar (1-2). 3 (Ban) Persoană care, având puține oi, le dă altuia la păzit și pășunat.

SÎMBRÁȘ, sîmbrași, s. m. (Învechit și regional) 1. Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului, punîndu-și vitele la plug împreună cu acela; tovarăș de plugărie. Se gîndește din vreme la alți gospodari ca să-și afle tovarăși de plugărie... Cei ce se întovărășesc iau numele de sîmbrași sau sîmbriași. PAMFILE, A. R. 46. 2. Persoană care se întovărășește cu alții pentru a alcătui împreună o stînă în vederea văratului oilor. Sîmbrașii te-or aștepta Să ții laolaltă tîrla. MARIAN, Î. 533.

SÎMBRAȘ s.m. (Ban.) Asociat, tovarăș. Sĕmbrash. Convenționalis. AC, 367. Etimologie: sîmbră + suf. -aș. Vezi și sîmbră. Cf. o r t a c.

sîmbráș m. (d. sîmbră). Trans. Mold. Țărăn din sîmbră, tovarăș la stînă (Jun. Lit. 1923, 4-5, 98), simbriaș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sâmbraș (înv., reg.) s. m., pl. sâmbrași

sâmbráș s. m., pl. sâmbráși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SÂMBRÁȘ s. v. asociat, părtaș, tovarăș.

sîmbraș s. v. ASOCIAT. PĂRTAȘ. TOVARĂȘ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sâmbráș, sâmbrași, s.m. – (reg.) Tovarăș de muncă asociat. „Cel mai mare asociat al unei stâni; stânașu” (Papahagi, 1925): „Atunci când mulg întâiași dată, pun crucea șî-mplântă cuțâtu’ în pământ sâmbrașu cel mare șî-l lasă acolo jos, în pământ, până ce-nconjoară târla” (Papahagi, 1925: 317; Mara). – Din sâmbră + suf. - (Scriban, DEX, MDA).

sâmbráș, -i, s.m. – Tovarăș de muncă asociat. – Din sâmbră + -aș.

Intrare: sâmbraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sâmbraș
  • sâmbrașul
  • sâmbrașu‑
plural
  • sâmbrași
  • sâmbrașii
genitiv-dativ singular
  • sâmbraș
  • sâmbrașului
plural
  • sâmbrași
  • sâmbrașilor
vocativ singular
  • sâmbrașule
  • sâmbrașe
plural
  • sâmbrașilor
sămbraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
simbraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sâmbraș, sâmbrașisubstantiv masculin

  • 1. învechit regional Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se gîndește din vreme la alți gospodari ca să-și afle tovarăși de plugărie... Cei ce se întovărășesc iau numele de sîmbrași sau sîmbriași. PAMFILE, A. R. 46. DLRLC
    • format_quote Sîmbrașii te-or aștepta Să ții laolaltă tîrla. MARIAN, Î. 533. DLRLC
etimologie:
  • Sâmbră + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.