12 definiții pentru răriș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂRIȘ, rărișuri, s. n. Loc în pădure unde copacii sunt rari. ♦ (La pl.) Ochiuri de apă în mijlocul stufărișului din Delta Dunării. – Rar + suf. -iș.

RĂRIȘ, rărișuri, s. n. Loc în pădure unde copacii sunt rari. ♦ (La pl.) Ochiuri de apă în mijlocul stufărișului din Delta Dunării. – Rar + suf. -iș.

răriș sn [At: HASDEU. R. V. 117 / Pl: ~uri, (reg) ~e / E: rar + -iș] 1 Rariște (1). 2 Loc rămas gol în urma căderii dinților sau a părului Si: (reg) răritură (2).

RĂRIȘ, rărișuri, s. n. Loc în pădure cu copacii rari (v. rariște); spațiu liber între copaci. Ciripea la pădure prin rărișul cel din crîng. HASDEU, R. V. 117. Tace cucul la răriș, la răriș, la cărpeniș. ALECSANDRI, P. P. 129. ◊ Fig. Macarie își învîrti de cîteva ori limba prin rărișurile din gură, unde nu mai avea decît trei dinți. STĂNOIU, C. I. 83. ♦ (Mai ales la pl.) Ochiuri de apă în mijlocul stufărișului din delta Dunării. – Pl. și: rărișe (TEODORESCU, P. P. 502).

RĂRIȘ ~uri n. Pădure sau porțiune de pădure cu copacii rari; rariște. /rar + suf. ~

răriș n. rariște: tace cucul la răriș POP.

răríș n., pl. urĭ ca desiș d. des). Rariște, parte pe unde pădurea e rară saŭ pe unde păru e rar: îșĭ astupa rărișurile c’un pĭeptene (VR. 1927, 6-7, 379).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂRIȘ s. v. rariște, răritură.

Intrare: răriș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răriș
  • rărișul
  • rărișu‑
plural
  • rărișuri
  • rărișurile
genitiv-dativ singular
  • răriș
  • rărișului
plural
  • rărișuri
  • rărișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răriș, rărișurisubstantiv neutru

  • 1. Loc în pădure unde copacii sunt rari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ciripea la pădure prin rărișul cel din crîng. HASDEU, R. V. 117. DLRLC
    • format_quote Tace cucul la răriș, la răriș, la cărpeniș. ALECSANDRI, P. P. 129. DLRLC
    • format_quote figurat Macarie își învîrti de cîteva ori limba prin rărișurile din gură, unde nu mai avea decît trei dinți. STĂNOIU, C. I. 83. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Ochiuri de apă în mijlocul stufărișului din Delta Dunării. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • comentariu Plural și: rărișe. DLRLC
etimologie:
  • Rar + sufix -iș. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.