opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUSTICIZÁRE, rusticizări, s. f. Acțiunea de a (se) rusticiza și rezultatul ei. – V. rusticiza.

RUSTICIZÁRE, rusticizări, s. f. Acțiunea de a (se) rusticiza și rezultatul ei. – V. rusticiza.

rusticizare sf [At: PUȘCARIU, L. R. I, 356 / Pl: ? / E: rustic] (Rar) 1-2 Primire a unui aspect sau caracter rustic (1-3) Si: rustificare.

RUSTICIZÁRE s.f. (Rar) Rustificare. [< rusticiza].

RUSTICIZÁ, rusticizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta caracter rustic. – Din engl. rusticize.

RUSTICIZÁ, rusticizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta caracter rustic. – Din engl. rusticize.

RUSTICIZÁ vb. I. tr. A rustica. [< rustic + -iza].

RUSTICIZÁ vb. tr., refl. a da, a căpăta caracter rustic. (< engl. rusticize)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rusticizáre s. f., pl. rusticizări

rusticizá vb., ind. prez. 1 sg. rusticizéz, 3 sg. și pl. rusticizeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. rusticizéze

Intrare: rusticizare
rusticizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rusticizare
  • rusticizarea
plural
  • rusticizări
  • rusticizările
genitiv-dativ singular
  • rusticizări
  • rusticizării
plural
  • rusticizări
  • rusticizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: rusticiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rusticiza
  • rusticizare
  • rusticizat
  • rusticizatu‑
  • rusticizând
  • rusticizându‑
 singular plural
  • rusticizează
  • rusticizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rusticizez
 (să)
  • rusticizez
  • rusticizam
  • rusticizai
  • rusticizasem
a II-a (tu)
  • rusticizezi
 (să)
  • rusticizezi
  • rusticizai
  • rusticizași
  • rusticizaseși
a III-a (el, ea)
  • rusticizează
 (să)
  • rusticizeze
  • rusticiza
  • rusticiză
  • rusticizase
plural I (noi)
  • rusticizăm
 (să)
  • rusticizăm
  • rusticizam
  • rusticizarăm
  • rusticizaserăm
  • rusticizasem
a II-a (voi)
  • rusticizați
 (să)
  • rusticizați
  • rusticizați
  • rusticizarăți
  • rusticizaserăți
  • rusticizaseți
a III-a (ei, ele)
  • rusticizează
 (să)
  • rusticizeze
  • rusticizau
  • rusticizară
  • rusticizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rusticizare, rusticizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) rusticiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: rustificare
etimologie:
  • vezi rusticiza DEX '09 DEX '98 DN

rusticiza, rusticizezverb

  • 1. A da sau a căpăta caracter rustic. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: rustican
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.