2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUSIFICÁT, -Ă, rusificați, -te, adj. 1. (Despre populații) Care a fost asimilat de populația de limbă rusă. 2. (Despre cuvinte, expresii etc.) Modificat sub influența limbii ruse. – V. rusifica.

RUSIFICÁT, -Ă, rusificați, -te, adj. 1. (Despre populații) Care a fost asimilat de populația de limbă rusă. 2. (Despre cuvinte, expresii etc.) Modificat sub influența limbii ruse. – V. rusifica.

RUSIFICÁ, rusífic, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) asimila cu populația de limbă rusă. 2. Tranz. A modifica (un cuvânt, o expresie etc.) după structura limbii ruse. – Din fr. russifier.

RUSIFICÁ, rusífic, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) asimila cu populația de limbă rusă. 2. Tranz. A modifica (un cuvânt, o expresie etc.) după structura limbii ruse. – Din fr. russifier.

RUSIFICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) asimila cu populația de limbă rusă. 2. tr. A modifica (un cuvânt, o expresie etc.) după structura limbii ruse. [Cf. fr. russifier].

RUSIFICÁ vb. I. tr., refl. a (se) asimila cu populația de limbă rusă. II. tr. 1. a face să adopte instituțiile, obiceiurile Rusiei. 2. a modifica (un cuvânt, o expresie etc.) după structura limbii ruse. (< fr. russifier)

A RUSIFICÁ rusífic tranz. A face să se rusifice. /<fr. russifier

A SE RUSIFICÁ mă rusífic intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile rușilor; a deveni asemănător cu rușii. /<fr. russifier

*rusífic, a v. tr. (d. Rus și -fic din edi-fic; fr. russifier). Prefac în Rus: Basarabia nu s’a rusificat!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*rusificá (a ~) vb., ind. prez. 3 rusífică

rusificá vb., ind. prez. 1 sg. rusífic, 3 sg. și pl. rusífică

Intrare: rusificat
rusificat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rusificat
  • rusificatul
  • rusificatu‑
  • rusifica
  • rusificata
plural
  • rusificați
  • rusificații
  • rusificate
  • rusificatele
genitiv-dativ singular
  • rusificat
  • rusificatului
  • rusificate
  • rusificatei
plural
  • rusificați
  • rusificaților
  • rusificate
  • rusificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: rusifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rusifica
  • rusificare
  • rusificat
  • rusificatu‑
  • rusificând
  • rusificându‑
singular plural
  • rusifică
  • rusificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rusific
(să)
  • rusific
  • rusificam
  • rusificai
  • rusificasem
a II-a (tu)
  • rusifici
(să)
  • rusifici
  • rusificai
  • rusificași
  • rusificaseși
a III-a (el, ea)
  • rusifică
(să)
  • rusifice
  • rusifica
  • rusifică
  • rusificase
plural I (noi)
  • rusificăm
(să)
  • rusificăm
  • rusificam
  • rusificarăm
  • rusificaserăm
  • rusificasem
a II-a (voi)
  • rusificați
(să)
  • rusificați
  • rusificați
  • rusificarăți
  • rusificaserăți
  • rusificaseți
a III-a (ei, ele)
  • rusifică
(să)
  • rusifice
  • rusificau
  • rusifica
  • rusificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)