opțiuni
  • info

13 definiții pentru ruj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUJ, (1) rujuri, s. n. 1. Produs cosmetic cu diferite nuanțe de roșu, folosit pentru a colora buzele; roșu de buze. 2. Pastă compusă din oxid de fier și oxid de crom încorporate într-un liant, folosită în tehnica dentară. – Din fr. rouge.

RUJ, (1) rujuri, s. n. 1. Produs cosmetic cu diferite nuanțe de roșu, folosit pentru a colora buzele; roșu de buze. 2. Pastă compusă din oxid de fier și oxid de crom încorporate într-un liant, folosită în tehnica dentară. – Din fr. rouge.

ruj1 sn [At: I. BOTEZ, B. I. 48 / Pl: ~uri / E: fr rouge (à levres)] Preparat cosmetic pentru colorarea buzelor (și, mai rar, a obrajilor) Si: roșu (62) de buze, fard.

RUJ, rujuri, s. n. Produs cosmetic de diferite nuanțe de roșu, folosit pentru a colora buzele și fața; roșu (de buze). V. fard. O clipă doar, vîrful bont al rujului încremeni pe buze; apoi, grăbit parcă să recîștige timpul pierdut, lunecă mai departe. GALAN, B. I 5. Își scoase grăbită din poșetă pămătuful și rujul ca să se aranjeze puțin. BART, E. 115.

RUJ s.n. 1. Pastă de culoare roșie, folosită pentru colorarea buzelor și a feței. 2. Pastă din oxid de fier și de crom încorporată într-un liant, folosită în tehnica dentară. [< fr. rouge].

RUJ s. n. 1. preparat cosmetic, în general de culoare roșie, pentru colorarea buzelor. 2. pastă din oxid de fier și de crom încorporată într-un liant, în tehnica dentară. (< fr. rouge)

RUJ ~uri n. Produs cosmetic folosit pentru vopsitul buzelor; roșu de buze. /<fr. rouge

ruj m. (d. rujă). Dos. Azĭ. Bas. P. P. Roză orĭ altă floare roșie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ruj s. n., pl. rujuri

ruj s. n., pl. rujuri

ruj s. n., pl. rujuri

ruj

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RUJ s. roșu de buze.

RUJ s. roșu de buze.

Intrare: ruj
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ruj
  • rujul
  • ruju‑
plural
  • rujuri
  • rujurile
genitiv-dativ singular
  • ruj
  • rujului
plural
  • rujuri
  • rujurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ruj, rujurisubstantiv neutru

  • 1. Produs cosmetic cu diferite nuanțe de roșu, folosit pentru a colora buzele; roșu de buze. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote O clipă doar, vîrful bont al rujului încremeni pe buze; apoi, grăbit parcă să recîștige timpul pierdut, lunecă mai departe. GALAN, B. I 5. DLRLC
    • format_quote Își scoase grăbită din poșetă pămătuful și rujul ca să se aranjeze puțin. BART, E. 115. DLRLC
  • 2. (numai) singular Pastă compusă din oxid de fier și oxid de crom încorporate într-un liant, folosită în tehnica dentară. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.