2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROMANTIC, -Ă, romantici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se inspiră din romantism, care ține de romantism sau prezintă aspecte caracteristice acestui curent; care aparține romantismului, privitor la romantism. 2. S. m. și f. Creator a cărui operă se încadrează în romantism. 3. Adj., s. m. și f. P. ext. (Om) visător, melancolic, romanțios. – Din fr. romantique, it. romantico, germ. romantisch.

ROMANTIC, -Ă, romantici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se inspiră din romantism, care ține de romantism sau prezintă aspecte caracteristice acestui curent; care aparține romantismului, privitor la romantism. 2. S. m. și f. Creator a cărui operă se încadrează în romantism. 3. Adj., s. m. și f. P. ext. (Om) visător, melancolic, romanțios. – Din fr. romantique, it. romantico, germ. romantisch.

romantic, ~ă [At: OBLĂDUIREA, 29/30 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr romantique, ger romantisch] 1 a Care amintește de frumusețea locurilor descrise în romane Si: pitoresc, romanesc1 (1). 2 a Care aparține romantismului (1). 3 sm Creator a cărui operă se încadrează în romantism (1) Si: (rar) romantist. 4-5 av, a (Într-un mod) care evocă atitudini, teme specifice romantismului Si: fabulos (2), romanesc1 (3), romanticesc. 6-7 smf, a (Persoană) care are înclinări spre visare Si: melancolic, romanțios (1-2).

ROMANTIC, -Ă, romantici, -e, adj. 1. Care se inspiră din romantism, care ține de epoca sau de curentul romantismului sau prezintă aspecte caracteristice acestui curent. Tazlăul ce șerpuiește pe vale înfățoșează un peisaj romantic. NEGRUZZI, S. I 308. Teoriile italiene și romantice... nu au prins rădăcină. RUSSO, S. 82. ♦ (Substantivat, m.) Scriitor care a ilustrat romantismul, care se încadrează în acest curent literar. În poezia întregului continent se simțeau rezonanțe ale marilor romantici francezi. SADOVEANU, E. 60. 2. Care are înclinări spre visare, spre subiectivism, spre depărtarea de realitate. [Dunărea] deschide fugarilor romantici calea ei plină de dor, de nebunie, de necunoscut și de îndrăzneală. GALACTION, O. I 194. Cea ce-nconjură mulțimea i-o romantică copilă. EMINESCU, N. 43.

ROMANTIC, -Ă adj. Care se inspiră din romantism, al romantismului; referitor la romantism. // s.m. și f. 1. Scriitor din școala romantică. 2. Om visător, melancolic, romanțios. [< fr. romantique, it. romantico, germ. romantisch].

ROMANTIC, -Ă adj. 1. care amintește de frumusețea locurilor descrise în romane; pitoresc. 2. care aparține romantismului; propriu acestei mișcări. ◊ (s. m. f.) scriitor care aparține romantismului. 3. care evocă atitudini, teme specifice romantismului; fabulos. 4. visător, melancolic. (< fr. romantique, germ. romantisch)

ROMANTIC2 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Om de creație (scriitor, artist, pictor etc.) a cărui operă se încadrează în romantism. /<fr. romantique, germ. romantisch

ROMANTIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de romantism; propriu romantismului. Poemă ~că. 3) și substantival Care manifestă sensibilitate și exaltare, pasiunea fiind mai puternică decât rațiunea; cuprins de sensibilitate și exaltare deosebită; romanțios. /<fr. romantique, germ. romantisch

romantic a. 1. se zice de scriitorii din prima jumătate a sec. XIX, cari pretindeau a se emancipa de regulele literaturei zisă clasică; 2. se zice de locurile plăcute și singuratice cari amintesc descripțiunile din romane: un sit romantic; 3. romanesc: e cam romantică și-i plac serenadele AL.

*romántic, -ă adj. (fr. romantique, d. roman, romanț: it. sp. romántico). De romanț, al romanțuluĭ: literatura romantică. Ca din romanțurĭ, încîntător și fantastic: ținuturĭ romantice. Al romanticizmuluĭ: scriitor romantic. Fantastic, visător: un tînăr romantic. Subst. Scriitor din școala romanticizmuluĭ. Adv. A scrie romantic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

romantic adj. m., s. m., pl. romantici; adj. f., s. f. romantică, pl. romantice

romantic adj. m., s. m., pl. romantici; adj. f., s. f. romantică, pl. romantice

romantic adj. m., s. m., pl. romantici; f. sg. romantică, pl. romantice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROMANTIC adj. visător, (peior.) romanțios. (Spirit ~.)

ROMANTIC adj. visător, (peior.) romanțios. (Spirit ~.)

Intrare: romantică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romantică
  • romantica
plural
  • romantice
  • romanticele
genitiv-dativ singular
  • romantice
  • romanticei
plural
  • romantice
  • romanticelor
vocativ singular
  • romantică
  • romantico
plural
  • romanticelor
Intrare: romantic (adj.)
romantic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romantic
  • romanticul
  • romanticu‑
  • romantică
  • romantica
plural
  • romantici
  • romanticii
  • romantice
  • romanticele
genitiv-dativ singular
  • romantic
  • romanticului
  • romantice
  • romanticei
plural
  • romantici
  • romanticilor
  • romantice
  • romanticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

romantic, romanticăadjectiv

  • 1. Care se inspiră din romantism, care ține de romantism sau prezintă aspecte caracteristice acestui curent; care aparține romantismului, privitor la romantism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Tazlăul ce șerpuiește pe vale înfățoșează un peisaj romantic. NEGRUZZI, S. I 308. DLRLC
    • format_quote Teoriile italiene și romantice... nu au prins rădăcină. RUSSO, S. 82. DLRLC
    • 1.1. Care amintește de frumusețea locurilor descrise în romane. MDN '00
      sinonime: pitoresc
    • 1.2. Care evocă atitudini, teme specifice romantismului. MDN '00
      sinonime: fabulos
  • 2. prin extensiune Melancolic, romanțios, visător. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Dunărea] deschide fugarilor romantici calea ei plină de dor, de nebunie, de necunoscut și de îndrăzneală. GALACTION, O. I 194. DLRLC
    • format_quote Cea ce-nconjură mulțimea i-o romantică copilă. EMINESCU, N. 43. DLRLC
etimologie:

romantic, romanticisubstantiv masculin
romantică, romanticesubstantiv feminin

  • 1. Creator a cărui operă se încadrează în romantism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În poezia întregului continent se simțeau rezonanțe ale marilor romantici francezi. SADOVEANU, E. 60. DLRLC
  • 2. prin extensiune Om visător, melancolic, romanțios. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.