2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROMANITATE s. f. 1. Totalitatea popoarelor romanice; lumea romană2. 2. Caracter roman2 sau romanic (al unui popor sau al unei culturi); origine, descendență romană2. – Din fr. romanité, it. romanità.

ROMANITATE s. f. 1. Totalitatea popoarelor romanice; lumea romană2. 2. Caracter roman2 sau romanic (al unui popor sau al unei culturi); origine, descendență romană2. – Din fr. romanité, it. romanità.

romanitate sfs [At: BOJINCĂ, R. 96/10 / E: fr romanité, it romanita, lat romanitas, -atis] 1 Caracter roman3 (11) al unui popor, al unei culturi etc. 2 Trăsătură caracteristică romană (11). 3 Origine romană (9). 4 Totalitatea popoarelor romanice (1) Si: lumea romană.

ROMANITATE s. f. 1. Totalitatea popoarelor romanice; lumea romană. 2. Caracter roman (al unui popor sau al unei culturi); origine, descendență romană.

ROMANITATE s.f. 1. Totalitatea popoarelor romanice. 2. Caracter roman (al unui popor, al unei culturi); origine, descendență romană. [Cf. fr. romanité, it. romanità, lat. romanitas].

ROMANITATE s. f. 1. caracter romanic al unui popor, al unei culturi; latinitate. ◊ origine, descendență romanică. 2. totalitatea popoarelor romanice. (< fr. romanité, it. romanità, lat. romanitas)

ROMANITATE f. 1) Lume romană. 2) Origine romană. 3) Caracter romanic. /<fr. romanité, it. romanità, lat. romanitas, ~tis

romanitate f. 1. calitate de Roman: romanitatea limbei; 2. (colectiv) lumea romană.

*romanitáte f. (lat. románitas, -átis). Calitatea de Roman. Calitatea de Român, românizm. Lumea romană: o vorbă care a avut răsunet în toată romanitatea.

românitate sfs [At: HASDEU, I. C. VIII / E: român + -itate] Poporul român.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

romanitate s. f., g.-d. art. romanității

romanitate s. f., g.-d. art. romanității

romanitate s. f., g.-d. art. romanității

românitate s. f., g.-d. art. românității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROMANITATE s. latinitate, (rar) romanism. (~ poporului român.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ROMANITATE s. f. (cf. lat. romanitas, -atis < fr. romanité, it. romanità): 1. totalitatea popoarelor romanice; lumea romanică. 2. caracter romanic al unui popor sau al unei culturi; origine, descendență romană a unui popor sau a unei culturi.

Intrare: romanitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romanitate
  • romanitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • romanități
  • romanității
plural
vocativ singular
plural
Intrare: românitate
românitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • românitate
  • românitatea
plural
  • românități
  • românitățile
genitiv-dativ singular
  • românități
  • românității
plural
  • românități
  • românităților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

romanitatesubstantiv feminin

  • 1. Totalitatea popoarelor romanice; lumea romană. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Caracter roman sau romanic (al unui popor sau al unei culturi); origine, descendență romană. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic