O definiție pentru roentgeniu


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ROENTGENIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 111, produs în mod artificial. [Pr.: röntghéniu – Sb.: Rg] (cf. engl. roentgenium < n. pr. Röntgen; elementul a fost denumit astfel, deoarece a fost sintetizat la 100 de ani după ce Röntgen descoperise razele X; 2004) [MW]

Intrare: roentgeniu
roentgeniu substantiv neutru
substantiv neutru (N56)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • roentgeniu
  • roentgeniul
  • roentgeniu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • roentgeniu
  • roentgeniului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)