2 intrări

35 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RISC, riscuri, s. n. Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil. – Din fr. risque.

RISC, riscuri, s. n. Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil. – Din fr. risque.

risc sn [At: NEGULICI / V: (înv) rișchiu / E: fr risque] 1 Posibilitate de a ajunge într-o primejdie. 2 Posibilitate de a avea de înfruntat un necaz. 3 Posibilitate de a suporta o pagubă. 4 (Îlav) Cu orice ~ Cu orice preț. 5 (Înv; îe) A pune în ~ A pune în primejdie.

RISC, riscuri, s. n. Posibilitatea de a cădea într-o primejdie, într-un necaz, într-o pagubă; pericol posibil. M-am hotărît să mă apropii cu sentimentul de risc incalificabil cu care un trădător se duce la o legație străină. CAMIL PETRESCU, P. 225. Tot profitul și nici un risc; o politică mult lăudatăcînd izbutește. IORGA, L. I 185. ◊ (Urmat de determinări în genitiv) Voi lupta cu riscul vieții.Expr. (Învechit) A pune în risc = a expune, a pune în primejdie. El puse în risc o aripă întreagă micșurîndu-și înadins lungimea frontului. HASDEU, I. V. 117.

RISC s.n. Primejdie, pagubă posibilă. [< fr. risque, cf. lat. riscus, it. risco].

RISC s. n. eveniment probabil, generator de pierderi; pericol posibil. (< fr. risque)

RISC ~uri n. Pericol eventual, mai mult sau mai puțin previzibil; primejdie. /<fr. risque

2) *risc, a v. tr. (fr. risquer; it. rischiare). Expun pericululuĭ: a-țĭ risca vĭața pentru o biruință. Fig. Încerc cu risc: a risca o bătălie. Emit sperînd că va fi admis: a risca un neologizm.

1) *risc n., pl. urĭ (fr. risque, d. it. rischio). Pericul posibil: orĭ-ce întreprindere are riscurile eĭ. – Și rízic (după it. risico, de unde și germ. risiko).

RISCA, risc, vb. I. Tranz. și intranz. A(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil. ♦ Intranz. A participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc. ♦ Refl. (Înv.) A cuteza, a îndrăzni, a se încumeta. – Din fr. risquer.

RISCA, risc, vb. I. Tranz. și intranz. A(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil. ♦ Intranz. A participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc. ♦ Refl. (Înv.) A cuteza, a îndrăzni, a se încumeta. – Din fr. risquer.

risca [At: HELIADE, D. J. 45 / Pzi: risc / E: fr risquer] 1 vt A-și pune în primejdie viața, onoarea etc. 2 vi A participa la o acțiune nesigură. 3 vr (Înv) A îndrăzni.

RISCA, risc, vb. I. 1. Tranz. A pune în primejdie, a expune pericolului. Eu îmi risc viața zilnic pentru dumneavoastră. DUMITRIU, B. F. 38. Decît să-și riște o reputațiune... el preferi... să renunțe de bunăvoie la coroana fraternă. HASDEU, I. V. 191. ♦ A se expune la..., a fi în primejdie de... Nu riști o întîlnire, oricum, neplăcută. C. PETRESCU, Î. II 124. Ar risca să fie trimis în judecata consiliului de război, dacă s-ar afla. REBREANU, R. II 150. Riscă a-și compromite reputația în ochii lumii și fericirea vieții sale. BOLINTINEANU, O. 382. 2. Intranz. A intra într-o acțiune periculoasă (cu rezultat nesigur), a înfrunta un pericol. Virtutea nu-l împiedică să invidieze soarta celor mai puțin virtuoși, care măcar riscă și ies la larg, să înfrunte riscurile. C. PETRESCU, C. V. 175. ♦ Refl. (Învechit) A cuteza, a îndrăzni, a se încumeta. La 1827, septemvrie, nime nu s-ar fi riscat a merge pe jos singur pe uliți după ce înnopta. NEGRUZZI, S. I 15.

RISCA vb. I. tr., intr. A-și pune în primejdie viața, onoarea; a se expune unui pericol. 2. intr. A intra într-o acțiune periculoasă, a încerca (ceva) la noroc. [P.i. risc. / < fr. risquer, cf. it. rischiare].

RISCA vb. I. tr., intr. a-și pune în primejdie viața, onoarea etc., a se expune unui pericol. II. intr. a intra într-o acțiune nesigură, a încerca la noroc. (< fr. risquer)

factor de risc sint. s. 1992 Element care poate reprezenta un risc v. aterogeneză

A SE RISCA mă risc refl. înv. A se expune unui risc, biruind frica sau jena; a îndrăzni; a se încumeta; a cuteza. /<fr. risquer[1]

  1. Forma reflexivă este învechită și nerecomandată în prezent. — gall

A RISCA risc 1. tranz. 1) A expune unui risc; a pune în primejdie. 2) A-și asuma riscul. 2. intranz. (despre ființe) A se expune unui risc. /<fr. risquer

riscà v. 1. a pune în pericol, a expune primejdiei: a-și risca vieața; 2. a înfrunta: a risca norocul.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

risca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. risc, 2 sg. riști, 3 riscă; conj. prez. 1 sg. să risc, 3 să riște

risca (a ~) vb., ind. prez. 3 riscă

risca vb., ind. prez. 1 sg. risc, 3 sg. și pl. riscă, 2 sg. riști; conj. prez. 3 sg. și pl. riște; imper. 2 sg. riscă!

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RISC s. pericol, primejdie, (astăzi rar) rizic. (Cu riscul vieții.)

RISC s. pericol, primejdie, (astăzi rar) rizic. (Cu ~ vieții.)

RISCA vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni.

RISCA vb. 1. a-și expune, a-și primejdui. (Și-a ~ viața.) 2. v. hazarda.

RISCA vb. a se expune, a se hazarda. (Te rog să nu ~.)

risca vb. v. CUTEZA. ÎNCUMETA. ÎNDRĂZNI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

risc (riscuri), s. n. – Pericol posibil. Fr. risque. Este dubletul lui rizic, s. n. (primejdie), din ngr. ῥιζιϰό „soartă”, și acesta din it. risico, var. a lui rischio.Der. risca, vb. (a merge la risc). – Cf. rișcă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RISC (< fr.) s. n. 1. Pericol posibil. 2. (Dr.) R. contractual = suportare de către debitor a consecințelor păgubitoare ale eliberării creditorului de obligația pe care o avea față de el, ca urmare a neexecutării de către debitor a a obligației sale sau din cauze ce nu-i sunt imputabile (car de forță majoră sau fortuit). ◊ R. asigurat = fenomen sau eveniment la producerea căruia asiguratorul este obligat (prin contract de asigurare) să achite asiguratului sau beneficiarului asigurării despăgubirea de asigurare sau suma asigurată. ◊ R. lucrului = suportarea de către proprietar sau titularul unui drept de administrare operativă și directă a pagubelor rezultate din pierderea sau din distrugerea lucrului prin forță majoră sau caz fortuit. ◊ (EC.) Gamă largă de incertitudini privind activitatea economico-financiară viitoare a unui agent economic (r. al întreprinderii) sau a unei țări (r. de țară). La nivel de întreprindere există r. de lichiditate (cauzat de incapacitatea de a vinde rapid produsele și de a încasa contravaloarea lor), r. de preț (cauzat de fluctuația prețurilor), r. valutar (cauzat de fluctuația posibilă a cursului de schimb valutar), r. fluxului de numerar (generat de fluctuația nivelurilor fluxurilor de numerar viitoare), r. ratei dobânzii (probabilitatea modificării valorii unui instrument financiar din cauza modificării nivelului ratei dobânzii pe piață). La nivel de țară există r. de țară care reflectă probabilitatea apariției unor evenimente macroeconomice și/sau politice care pot genera pierderi financiare în afacerile internaționale prin neonorarea sau încetarea plăților/transferurilor de capitaluri și profituri către creditorii/finanțatorii externi. Evaluarea r. de țară aferent titlurilor financiare, tranzacționate pe piața internațională, se face de câteva agenții specializate de evaluare a r. de țară, care acordă calificative de r. în funcție de trei grupe de indicatori: economici, politici și sociali. 3. (GEOGR.) R. natural = fenomen natural care poate produce pierderi de vieți omenești, răniri, distrugere de locuințe și alte bunuri materiale. Amploarea distrugerilor este determinată atât de intensitatea fenomenului respectiv cât și de vulnerabilitatea comunităților umane (în funcție de amplasarea în terit., mijloace de protecție, gradul de echipare, capacitatea de reacție etc.). Se disting r. geologice (cutremure, erupții vulcanice, tsunami), climatice (taifunuri, uragane, tornade, valuri vde frig, de căldură, secete etc.), hidrologice (inundații), geomorfologice (alunecări de teren, curgeri de noroi).

Qui risque, gagne (în. „Cine riscă, cîștigă”), cunoscut proverb, folosit uneori și în formă negativă: Qui ne risgue rien, na rien. (Cine nu riscă nimic n-are nimic). Sau: Qui ne saventure, na ni cheval ni mule (Cine nu se aventurează, n-are nici cal nici catîr). În engleză: Nothing venture, nothing gain (Nici un risc, nici un cîștig). În italiană: Chi non sarrischia, non guadagna (Cine nu riscă nu cîștigă). Riscul are aici înțeles de curaj, de inițiativă. La noi se spune: cu frica n-alegi nimica sau cel fricos nu face cîștig. Vezi și: Audaces fortuna iuvat. FOL.

Intrare: risc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • risc
  • riscul
  • riscu‑
plural
  • riscuri
  • riscurile
genitiv-dativ singular
  • risc
  • riscului
plural
  • riscuri
  • riscurilor
vocativ singular
plural
rișchiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: risca
verb (VT16)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • risca
  • riscare
  • riscat
  • riscatu‑
  • riscând
  • riscându‑
singular plural
  • riscă
  • riscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • risc
(să)
  • risc
  • riscam
  • riscai
  • riscasem
a II-a (tu)
  • riști
(să)
  • riști
  • riscai
  • riscași
  • riscaseși
a III-a (el, ea)
  • riscă
(să)
  • riște
  • risca
  • riscă
  • riscase
plural I (noi)
  • riscăm
(să)
  • riscăm
  • riscam
  • riscarăm
  • riscaserăm
  • riscasem
a II-a (voi)
  • riscați
(să)
  • riscați
  • riscați
  • riscarăți
  • riscaserăți
  • riscaseți
a III-a (ei, ele)
  • riscă
(să)
  • riște
  • riscau
  • risca
  • riscaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

risc, riscurisubstantiv neutru

  • 1. Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote M-am hotărît să mă apropii cu sentimentul de risc incalificabil cu care un trădător se duce la o legație străină. CAMIL PETRESCU, P. 225. DLRLC
    • format_quote Tot profitul și nici un risc; o politică mult lăudată – cînd izbutește. IORGA, L. I 185. DLRLC
    • format_quote Voi lupta cu riscul vieții. DLRLC
    • chat_bubble învechit A pune în risc = a expune, a pune în primejdie. DLRLC
      • format_quote El puse în risc o aripă întreagă micșurîndu-și înadins lungimea frontului. HASDEU, I. V. 117. DLRLC
etimologie:

risca, riscverb

  • 1. A(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Eu îmi risc viața zilnic pentru dumneavoastră. DUMITRIU, B. F. 38. DLRLC
    • format_quote Decît să-și riște o reputațiune... el preferi... să renunțe de bunăvoie la coroana fraternă. HASDEU, I. V. 191. DLRLC
    • format_quote Nu riști o întîlnire, oricum, neplăcută. C. PETRESCU, Î. II 124. DLRLC
    • format_quote Ar risca să fie trimis în judecata consiliului de război, dacă s-ar afla. REBREANU, R. II 150. DLRLC
    • format_quote Riscă a-și compromite reputația în ochii lumii și fericirea vieții sale. BOLINTINEANU, O. 382. DLRLC
    • 1.1. intranzitiv A participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Virtutea nu-l împiedică să invidieze soarta celor mai puțin virtuoși, care măcar riscă și ies la larg, să înfrunte riscurile. C. PETRESCU, C. V. 175. DLRLC
    • 1.2. reflexiv învechit A se încumeta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La 1827, septemvrie, nime nu s-ar fi riscat a merge pe jos singur pe uliți după ce înnopta. NEGRUZZI, S. I 15. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.