12 definiții pentru râbar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

râbar sm [At: LB / V: (reg) hărb~, lib~, răb~, rib~ / Pl: ~i / E: bg рыбар, rs рыбарь, ucr рибарь] 1 Pasăre din ordinul pescărușilor, asemănătoare cu rândunica, care trăiește pe malul mării și se hrănește cu pești mici Si: chirighiță (1), rândunică (7)-de-mare (Stema hirundo). 2 (Orn; Trs) Pescărel (Cinclus cinclus).

râbar m. rândunică de mare (Sterna). [Slav. RYBARĬ, pescar, pasărea hrănindu-se cu peștișori].

rîbár s.m. (ornit.) Pasăre din ordinul pescărușilor, asemănătoare cu rîndunica, ce trăiește pe malul mării și se hrănește cu pești (Sterna hirundo); rîndunică-de-mare. • pl. -i. și (reg.) răbár, ribár, libár s.m. / <bg. рuбар, rus. рыбак, ucr. рuбак.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RÂBAR s. v. pescar, pescărel, pescăruș.

RÎBAR s. (ORNIT.; Sterna hirundo) chirighiță, pescăruș, (reg.) pescar, pescăriță, rîndunică-de-mare.

rîbar s. v. PESCAR. PESCĂREL. PESCĂRUȘ.

Intrare: râbar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râbar
  • râbarul
  • râbaru‑
plural
  • râbari
  • râbarii
genitiv-dativ singular
  • râbar
  • râbarului
plural
  • râbari
  • râbarilor
vocativ singular
plural
ribar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)