2 intrări

O definiție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REZECȚIONÁ vb. I. tr. (Rar) Rezeca. [Pron. -ți-o-. / < rezecție + -ona].

Intrare: rezecționat
rezecționat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rezecționat
  • rezecționatul
  • rezecționatu‑
  • rezecționa
  • rezecționata
plural
  • rezecționați
  • rezecționații
  • rezecționate
  • rezecționatele
genitiv-dativ singular
  • rezecționat
  • rezecționatului
  • rezecționate
  • rezecționatei
plural
  • rezecționați
  • rezecționaților
  • rezecționate
  • rezecționatelor
vocativ singular
plural
Intrare: rezecționa
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rezecționa
  • rezecționare
  • rezecționat
  • rezecționatu‑
  • rezecționând
  • rezecționându‑
singular plural
  • rezecționea
  • rezecționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rezecționez
(să)
  • rezecționez
  • rezecționam
  • rezecționai
  • rezecționasem
a II-a (tu)
  • rezecționezi
(să)
  • rezecționezi
  • rezecționai
  • rezecționași
  • rezecționaseși
a III-a (el, ea)
  • rezecționea
(să)
  • rezecționeze
  • rezecționa
  • rezecționă
  • rezecționase
plural I (noi)
  • rezecționăm
(să)
  • rezecționăm
  • rezecționam
  • rezecționarăm
  • rezecționaserăm
  • rezecționasem
a II-a (voi)
  • rezecționați
(să)
  • rezecționați
  • rezecționați
  • rezecționarăți
  • rezecționaserăți
  • rezecționaseți
a III-a (ei, ele)
  • rezecționea
(să)
  • rezecționeze
  • rezecționau
  • rezecționa
  • rezecționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)