2 intrări

3 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

restricționá vb., ind. prez. 1 sg. restricționéz, 3 sg. și pl. restricționeáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

RESTRICȚIONÁRE, restricționări, s. f. Faptul de a restricționa.

RESTRICȚIONA, restricționez, vb. I tranz. A impune anumite restricții. – Din fr. restrictionner.

Intrare: restricționare
restricționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • restricționare
  • restricționarea
plural
  • restricționări
  • restricționările
genitiv-dativ singular
  • restricționări
  • restricționării
plural
  • restricționări
  • restricționărilor
vocativ singular
plural
Intrare: restricționa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • restricționa
  • restricționare
  • restricționat
  • restricționatu‑
  • restricționând
  • restricționându‑
singular plural
  • restricționea
  • restricționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • restricționez
(să)
  • restricționez
  • restricționam
  • restricționai
  • restricționasem
a II-a (tu)
  • restricționezi
(să)
  • restricționezi
  • restricționai
  • restricționași
  • restricționaseși
a III-a (el, ea)
  • restricționea
(să)
  • restricționeze
  • restricționa
  • restricționă
  • restricționase
plural I (noi)
  • restricționăm
(să)
  • restricționăm
  • restricționam
  • restricționarăm
  • restricționaserăm
  • restricționasem
a II-a (voi)
  • restricționați
(să)
  • restricționați
  • restricționați
  • restricționarăți
  • restricționaserăți
  • restricționaseți
a III-a (ei, ele)
  • restricționea
(să)
  • restricționeze
  • restricționau
  • restricționa
  • restricționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)