12 definiții pentru repetenție
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REPETENȚIE, repetenții, s. f. Faptul de a rămâne repetent; situația de repetent. – Repetent + suf. -ie.
REPETENȚIE, repetenții, s. f. Faptul de a rămâne repetent; situația de repetent. – Repetent + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
repetenție sf [At: I. BOTEZ, B. I, 94 / Pl: ~ii / E: repetent + -ie] Situația de repetent Si: (rar) repetență.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REPETENȚIE, repetenții, s. f. Faptul de a rămîne repetent; situația de repetent. Șerban urmase șase ani, lipsind unul ca să repare efectele repetenției. CĂLINESCU, E. 66.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REPETENȚIE s.f. Faptul de a rămîne repetent; situația de repetent. [Gen. -iei. / < repetent + -ie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REPETENȚIE s. f. situația de repetent. (< repetent + -ie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REPETENȚIE ~i f. Stare a celui repetent. /repetent + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*repeténță f., pl. e (lat. repetentia. V. competență). Situațiunea celuĭ repetent: un elev amenințat de repetență. – Fam. repetenție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
repetenție s. f., art. repetenția, g.-d. art. repetenției; pl. repetenții, art. repetențiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
repetenție s. f., art. repetenția, g.-d. art. repetenției; pl. repetenții, art. repetențiile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
repetenție s. f., art. repetenția, g.-d. art. repetenției, pl. repetenții, art. repetențiile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REPETENȚIE s. (rar) repetență. (~ unui elev.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REPETENȚIE s. (rar) repetență. (~ unui elev.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
repetenție, repetențiisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a rămâne repetent; situația de repetent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: repetență
- Șerban urmase șase ani, lipsind unul ca să repare efectele repetenției. CĂLINESCU, E. 66. DLRLC
-
etimologie:
- Repetent + sufix -ie. DEX '09 DEX '98 DN