2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

repartira vt [At: BARIȚIU, P. A. I, 657 / Pzi: ~rez / E: ger reparatieren] (Îvr) A repartiza (1).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REPARTIRÁ vb. v. distribui, împărți, repartiza.

repartira vb. v. DISTRIBUI. ÎMPĂRȚI. REPARTIZA.

Intrare: repartirare
repartirare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repartirare
  • repartirarea
plural
  • repartirări
  • repartirările
genitiv-dativ singular
  • repartirări
  • repartirării
plural
  • repartirări
  • repartirărilor
vocativ singular
plural
Intrare: repartira
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repartira
  • repartirare
  • repartirat
  • repartiratu‑
  • repartirând
  • repartirându‑
singular plural
  • repartirea
  • repartirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repartirez
(să)
  • repartirez
  • repartiram
  • repartirai
  • repartirasem
a II-a (tu)
  • repartirezi
(să)
  • repartirezi
  • repartirai
  • repartirași
  • repartiraseși
a III-a (el, ea)
  • repartirea
(să)
  • repartireze
  • repartira
  • repartiră
  • repartirase
plural I (noi)
  • repartirăm
(să)
  • repartirăm
  • repartiram
  • repartirarăm
  • repartiraserăm
  • repartirasem
a II-a (voi)
  • repartirați
(să)
  • repartirați
  • repartirați
  • repartirarăți
  • repartiraserăți
  • repartiraseți
a III-a (ei, ele)
  • repartirea
(să)
  • repartireze
  • repartirau
  • repartira
  • repartiraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)