2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RELEVANT, -Ă, relevanți, -te, adj. Care relevă, care scoate sau iese în evidență. – Din fr. relevant. Cf. releva.

RELEVANT, -Ă, relevanți, -te, adj. Care relevă, care scoate sau iese în evidență. – Din fr. relevant. Cf. releva.

RELEVANȚĂ, relevanțe, s. f. Semnificație, însemnătate. – Din fr. relevance.

relevant, ~ă a [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți, ~e / E: fr relevant] 1 Care scoate în evidență. 2 Care remarcă ceva. 3 (Lin) Distinctiv (2).

relevanță sf [At: COD. PEN. R. P. R. 177 / Pl: ~țe / E: releva] (Rar) 1 Însemnătate. 2 Semnificație.

RELEVANȚĂ, relevanțe, s. f. (Livr.) Calitatea de a fi relevant. – Din fr. relevance.

RELEVANT, -Ă adj. Care relevă, remarcant.[1] [< fr. relevant].

  1. Termen inexistent în dicționare. — gall

RELEVANȚĂ s.f. (Liv.) Calitatea de a fi relevant; însemnătate, semnificație. [< fr. relevance].

RELEVANT, -Ă adj. care relevă, care iese în evidență. ◊ (lingv.) distinctiv. (< fr. relevant)

RELEVANȚĂ s. f. calitatea de a fi relevant; importanță. (< fr. relevance, germ. Relevanz)

RELEVANT ~tă (~ți, ~te) 1) Care relevă. Factor ~. 2) (despre fapte de limbă) Care servește la crearea opozițiilor în cadrul unui microsistem. /<fr. relevant

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

relevant adj. m., pl. relevanți; f. relevantă, pl. relevante

relevanță s. f., g.-d. art. relevanței; pl. relevanțe

relevant adj. m., pl. relevanți; f. relevantă, pl. relevante

*relevanță s. f., g.-d. art. relevanței; pl. relevanțe

relevant adj. m., pl. relevanți; f. sg. relevantă, pl. relevante

relevanță s. f., pl. relevanțe

Intrare: relevant
relevant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relevant
  • relevantul
  • relevantu‑
  • relevantă
  • relevanta
plural
  • relevanți
  • relevanții
  • relevante
  • relevantele
genitiv-dativ singular
  • relevant
  • relevantului
  • relevante
  • relevantei
plural
  • relevanți
  • relevanților
  • relevante
  • relevantelor
vocativ singular
plural
Intrare: relevanță
relevanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relevanță
  • relevanța
plural
  • relevanțe
  • relevanțele
genitiv-dativ singular
  • relevanțe
  • relevanței
plural
  • relevanțe
  • relevanțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

relevant, relevantăadjectiv

  • 1. Care relevă, care scoate sau iese în evidență. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. lingvistică Distinctiv. MDN '00
    sinonime: distinctiv
etimologie:

relevanță, relevanțesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.