2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REGALÁRE, regalări, s. f. (Înv.) 1. Acțiunea de a (se) regala. 2. Fig. Desfătare, încântare. – V. regala.

regalare sf [At: VARLAAM – SADOVEANU, 272 / Pl: ~Iări / E: regala] 1 Ospătare a cuiva. 2 (Fig) Încântare.

REGALÁRE, regalări, s. f. (Franțuzism) 1. Acțiunea de a (se) regala. 2. Fig. Desfătare, încântare. – V. regala.

REGALÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) regala. 2. (Fig.) Desfătare, încântare. [< regala].

REGALÁ, regalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) ospăta bine, a (se) cinsti. ♦ Tranz. A desfăta, a încânta. – Din fr. régaler.

regala [At: BARCIANU / Pzi: ~lez / E: fr régaler] 1-2 vtr (Rar) A (se) ospăta bine. 3 vt (Fig) A încânta.

REGALÁ, regalez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) ospăta bine, a (se) cinsti. ♦ Tranz. A desfăta, a încânta. ♦ A dărui. – Din fr. régaler.

REGALÁ, regalez, vb. I. Tranz. (Învechit) A oferi (cuiva) un ospăț bogat, a ospăta pe cineva bine.

REGALÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A dărui. ♦ refl. A-și face o anumită plăcere; a se cinsti. [< fr. régaler].

REGALÁ vb. I. tr., refl. a(-și) face o anumită plăcere; a (se) ospăta bine. II. tr. (fig.) a desfăta, a încânta. (< fr. régaler)

A REGALÁ ~éz tranz. livr. A trata din abundență cu mâncăruri și băuturi alese. /<fr. régaler

regalà v. fig. a desfăta: ne-a regalat cu un concert.

*regaléz v. tr. (fr. régaler, d. régal, mare ospăț, care vine d. it. regálo, cu verbu regalare, probabil rudă cu gala, gală). Rar. Ospătez bine: ne-a regalat cu toate bunătățile. Fig. Desfătez: ne-a regalat cu un concert.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

regaláre s. f., g.-d. art. regalării; pl. regalări

regalá (a ~) vb., ind. prez. 3 regaleáză

regalá vb., ind. prez. 1 sg. regaléz, 3 sg. și pl. regaleáză

Intrare: regalare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regalare
  • regalarea
plural
  • regalări
  • regalările
genitiv-dativ singular
  • regalări
  • regalării
plural
  • regalări
  • regalărilor
vocativ singular
plural
Intrare: regala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • regala
  • regalare
  • regalat
  • regalatu‑
  • regalând
  • regalându‑
singular plural
  • regalea
  • regalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • regalez
(să)
  • regalez
  • regalam
  • regalai
  • regalasem
a II-a (tu)
  • regalezi
(să)
  • regalezi
  • regalai
  • regalași
  • regalaseși
a III-a (el, ea)
  • regalea
(să)
  • regaleze
  • regala
  • regală
  • regalase
plural I (noi)
  • regalăm
(să)
  • regalăm
  • regalam
  • regalarăm
  • regalaserăm
  • regalasem
a II-a (voi)
  • regalați
(să)
  • regalați
  • regalați
  • regalarăți
  • regalaserăți
  • regalaseți
a III-a (ei, ele)
  • regalea
(să)
  • regaleze
  • regalau
  • regala
  • regalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)