5 definiții pentru reflectoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
reflectoriu, ~ie a [At: CF 1960, nr. 1, 110 / Pl: ~ii / E: reflecta + -toriu] Care reflectă (4).
REFLECTÓRIU, -IE adj. Care reflectă. [Cf. fr. réflectoire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFLECTÓRIU, -IE adj. care reflectă. (< fr. réflectoire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
reflectóriu [riu pron. rĭu] (re-flec-) adj. m., f. reflectórie (-ri-e); pl. m. și f. reflectórii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reflectóriu adj. m. (sil. -flec-) [-riu pron. -rĭu], f. reflectórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. reflectórii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: reflectoriu
reflectoriu adjectiv
- silabație: -flec-
- pronunție: -riu pr. -rĭu
| adjectiv (A109) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)