2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

recântărit, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: recântări] 1 Care a fost cântărit (1) din nou. 2 (Fig; d. situații, decizii etc.) Care a fost cântărit (2) din nou.

RECÂNTĂRÍ, recântăresc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) cântări din nou.- Pref. re- + cântări.

recântări vt [At: BARCIANU / Pzi: ~resc / E: re1- + cântări] 1 A cântări (1) din nou. 2 (Fig) A cântări (2) din nou (o situație, o decizie etc.).

RECÂNTĂRÍ, recântăresc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) cântări din nou. – Re + cântări.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

recântărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recântărésc, imperf. 3 sg. recântăreá; conj. prez. 3 să recântăreáscă

Intrare: recântărit
recântărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recântărit
  • recântăritul
  • recântăritu‑
  • recântări
  • recântărita
plural
  • recântăriți
  • recântăriții
  • recântărite
  • recântăritele
genitiv-dativ singular
  • recântărit
  • recântăritului
  • recântărite
  • recântăritei
plural
  • recântăriți
  • recântăriților
  • recântărite
  • recântăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: recântări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recântări
  • recântărire
  • recântărit
  • recântăritu‑
  • recântărind
  • recântărindu‑
singular plural
  • recântărește
  • recântăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recântăresc
(să)
  • recântăresc
  • recântăream
  • recântării
  • recântărisem
a II-a (tu)
  • recântărești
(să)
  • recântărești
  • recântăreai
  • recântăriși
  • recântăriseși
a III-a (el, ea)
  • recântărește
(să)
  • recântărească
  • recântărea
  • recântări
  • recântărise
plural I (noi)
  • recântărim
(să)
  • recântărim
  • recântăream
  • recântărirăm
  • recântăriserăm
  • recântărisem
a II-a (voi)
  • recântăriți
(să)
  • recântăriți
  • recântăreați
  • recântărirăți
  • recântăriserăți
  • recântăriseți
a III-a (ei, ele)
  • recântăresc
(să)
  • recântărească
  • recântăreau
  • recântări
  • recântăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)