2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REATRIBUÍRE, reatribuiri, s. f. Acțiunea de a reatribui și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reatribui.

REATRIBUÍRE, reatribuiri, s. f. Acțiunea de a reatribui și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reatribui.

reatribuire sf [At: DEX2 / P: re-a~ / Pl: -ri / E: reatribui] 1-2 Atribuire (1, 5) din nou. 3-4 Atribuire (1, 5) altcuiva.

REATRIBUÍ, reatríbui, vb. IV. Tranz. A atribui din nou sau a atribui altcuiva decât înainte. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + atribui.

reatribui vt [At: DEX-S / P: re-a~ / Pzi: reatribui / E: re1- + atribui] 1-2 A atribui (1, 7) din nou. 3-4 A atribui (1, 7) altcuiva decât înainte.

REATRIBUÍ, reatríbui, vb. IV. Tranz. A atribui din nou sau a atribui altcuiva decât înainte. [Pr.: re-a-] – Re1- + atribui.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*reatribuí (a ~) (re-a-tri-) vb., ind. prez. 3 reatríbuie, imperf. 3 sg. reatribuiá; conj. prez. 3 să reatríbuie

reatribuí vb., ind. prez. 1 sg. reatríbui, 3 sg. și pl. reatríbuie

Intrare: reatribuire
reatribuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reatribuire
  • reatribuirea
plural
  • reatribuiri
  • reatribuirile
genitiv-dativ singular
  • reatribuiri
  • reatribuirii
plural
  • reatribuiri
  • reatribuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: reatribui
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reatribui
  • reatribuire
  • reatribuit
  • reatribuitu‑
  • reatribuind
  • reatribuindu‑
singular plural
  • reatribuie
  • reatribuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reatribui
(să)
  • reatribui
  • reatribuiam
  • reatribuii
  • reatribuisem
a II-a (tu)
  • reatribui
(să)
  • reatribui
  • reatribuiai
  • reatribuiși
  • reatribuiseși
a III-a (el, ea)
  • reatribuie
(să)
  • reatribuie
  • reatribuia
  • reatribui
  • reatribuise
plural I (noi)
  • reatribuim
(să)
  • reatribuim
  • reatribuiam
  • reatribuirăm
  • reatribuiserăm
  • reatribuisem
a II-a (voi)
  • reatribuiți
(să)
  • reatribuiți
  • reatribuiați
  • reatribuirăți
  • reatribuiserăți
  • reatribuiseți
a III-a (ei, ele)
  • reatribuie
(să)
  • reatribuie
  • reatribuiau
  • reatribui
  • reatribuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)