2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reapuca vt [At: BARIȚIU, P. P. III, 428 / P: re-a~ / Pzi: reapuc / E: re1- + apuca] 1-2 A apuca (1-2) din nou. 3 A relua (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REAPUCA vb. v. reîncepe, relua.

Intrare: reapucare
reapucare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reapucare
  • reapucarea
plural
  • reapucări
  • reapucările
genitiv-dativ singular
  • reapucări
  • reapucării
plural
  • reapucări
  • reapucărilor
vocativ singular
plural
Intrare: reapuca
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reapuca
  • reapucare
  • reapucat
  • reapucatu‑
  • reapucând
  • reapucându‑
singular plural
  • reapu
  • reapucați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reapuc
(să)
  • reapuc
  • reapucam
  • reapucai
  • reapucasem
a II-a (tu)
  • reapuci
(să)
  • reapuci
  • reapucai
  • reapucași
  • reapucaseși
a III-a (el, ea)
  • reapu
(să)
  • reapuce
  • reapuca
  • reapucă
  • reapucase
plural I (noi)
  • reapucăm
(să)
  • reapucăm
  • reapucam
  • reapucarăm
  • reapucaserăm
  • reapucasem
a II-a (voi)
  • reapucați
(să)
  • reapucați
  • reapucați
  • reapucarăți
  • reapucaserăți
  • reapucaseți
a III-a (ei, ele)
  • reapu
(să)
  • reapuce
  • reapucau
  • reapuca
  • reapucaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)