2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (7)
- relaționale (6)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. 1. Diminutiv al lui ramură. 2. (La pl.) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis). – Ramură + suf. -ea, -ică.
RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. 1. Diminutiv al lui ramură. 2. (La pl.) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis). – Ramură + suf. -ea, -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. Diminutiv al lui ramură. Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea. COȘBUC, P. I 153. Cuibul ți-au stricat, Puii ți-au luat, Ș-acum, singurică, Cînți pe rămurică. TEODORESCU, P. P. 454. ◊ (Prin analogie) Bustul Annei apăru întreg... marmură cu suflet, fildeș cioplit, prin ale cărui rămurele de vine curgea fluidul misterios al vieții tinere. D. ZAMFIRESCU, R. 171.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rămureá și -rícă f., pl. rele (dim. d. ramură). Ramură mică, crănguță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂMURI, pers. 3 rămurește, vb. IV. Refl. (Pop.) A se ramifica. – Din ramură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂMURI, pers. 3 rămurește, vb. IV. Refl. (Pop.) A se ramifica. – Din ramură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
rămura v vz rămuri
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rămurel, ~ea snf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 132 / V: lămurele sfp, rămburele sfp / Pl: ~e / E: ramură + -el] 1-4 (Șhp) Ramură (1-2) (mică). 5 (Pan) Ramificație a unei artere, a unei vene, a unui nerv etc. 6 (Reg; îf rămburele) Ciucuri care se pun pe bradul și pe crucea mortului. 7 sfp Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă, cărnoasă și foarte ramificată Si: (Mol) meloșel, opintic (Ramaria botsytis). 8 sfa (Olt) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 9 sfa Melodie după care se execută rămureaua (8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rămuri [At: MOLDOVAN, Ț. N. 22 / V: ram~ / Pzi: ~resc / E: ramură] 1-6 vr A se ramifica (1-6). 7 vt A împărți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rămurică sf [At: BOLINTINEANU, O. 7 / Pl: ~rele / E: rămurea css] 1-5 Rămurea (1-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂMURI, rămuresc, vb. IV. Refl. (Rar) A se ramifica. Fac din cîrpe un cap, din care se rămuresc două coarne făcute din lemn. PAMFILE, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂMUREL, -EA, -ICĂ, rămurele, s. n. și f. Diminutiv al lui ramură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
rămuréz (mă) v. refl. (d. ramură). Rar. Mă prelungesc în ramurĭ, mă ramific (vorbind de copacĭ, munțĭ, drumurĭ). – Și înr-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rămurea/rămurică s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele, art. rămurelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rămurea /rămurică s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rămuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, 3 pl. rămuresc, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 să rămurească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
!rămurică s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
rămuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 să rămurească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rămurică v. rămurea
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rămuri vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 sg. și pl. rămurească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂMUREA s. (BOT.) 1. v. rămurică. 2. (la pl.; Clavaria botrytis) (reg.) meloșel, opintici (pl.), tocmăgel, verzișoară, barba-caprei, burete-creț, creasta-cocoșului. 3. (la pl.; Ramaria botrytis) burete-de-conopidă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂMUREA s. (BOT.) 1. crăculiță, crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurică, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.) 2. (la pl.; Clavaria botrytis) (reg.) meloșel, opintici (pl.), tocmăgel, verzișoară, barba-caprei, burete-creț, creasta-cocoșului.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂMURI vb. v. ramifica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂMURICĂ s. (BOT.) crăculiță, crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurea, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rămuri vb. v. RAMIFICA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂMURICĂ s. (BOT.) crăculiță, crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurea, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RĂMURÉLE (< ramură) s. f. pl. Ciupercă comestibilă, înaltă de 7-15 cm, cu fructificații cărnoase, ramificate coraliform având aspectul unei conopide (Ramaria botrytis). De culoare albă sau gălbuie, cu extremitățile ramurilor roz, roșii sau purpurii, crește în păduri de foioase sau conifere izolată sau formând grupuri numeroase în jurul arborilor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
rămurea, rămurele / rămurică, rămurelesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui ramură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea. COȘBUC, P. I 153. DLRLC
- Cuibul ți-au stricat, Puii ți-au luat, Ș-acum, singurică, Cînți pe rămurică. TEODORESCU, P. P. 454. DLRLC
- Bustul Annei apăru întreg... marmură cu suflet, fildeș cioplit, prin ale cărui rămurele de vine curgea fluidul misterios al vieții tinere. D. ZAMFIRESCU, R. 171. DLRLC
-
- 2. Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis). DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Ramură + sufix -ea, -ică. DEX '98 DEX '09
rămuriverb
- 1. A se ramifica. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ramifica
- Fac din cîrpe un cap, din care se rămuresc două coarne făcute din lemn. PAMFILE, la CADE. DLRLC
-
etimologie:
- ramură DEX '98 DEX '09