2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. 1. Diminutiv al lui ramură. 2. (La pl.) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis).Ramură + suf. -ea, -ică.

RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. 1. Diminutiv al lui ramură. 2. (La pl.) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis).Ramură + suf. -ea, -ică.

RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. Diminutiv al lui ramură. Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea. COȘBUC, P. I 153. Cuibul ți-au stricat, Puii ți-au luat, Ș-acum, singurică, Cînți pe rămurică. TEODORESCU, P. P. 454. ◊ (Prin analogie) Bustul Annei apăru întreg... marmură cu suflet, fildeș cioplit, prin ale cărui rămurele de vine curgea fluidul misterios al vieții tinere. D. ZAMFIRESCU, R. 171.

rămureá și -rícă f., pl. rele (dim. d. ramură). Ramură mică, crănguță.

RĂMURI, pers. 3 rămurește, vb. IV. Refl. (Pop.) A se ramifica. – Din ramură.

RĂMURI, pers. 3 rămurește, vb. IV. Refl. (Pop.) A se ramifica. – Din ramură.

rămurel, ~ea snf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 132 / V: lămurele sfp, rămburele sfp / Pl: ~e / E: ramură + -el] 1-4 (Șhp) Ramură (1-2) (mică). 5 (Pan) Ramificație a unei artere, a unei vene, a unui nerv etc. 6 (Reg; îf rămburele) Ciucuri care se pun pe bradul și pe crucea mortului. 7 sfp Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă, cărnoasă și foarte ramificată Si: (Mol) meloșel, opintic (Ramaria botsytis). 8 sfa (Olt) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 9 sfa Melodie după care se execută rămureaua (8).

rămuri [At: MOLDOVAN, Ț. N. 22 / V: ram~ / Pzi: ~resc / E: ramură] 1-6 vr A se ramifica (1-6). 7 vt A împărți.

rămuri sf [At: BOLINTINEANU, O. 7 / Pl: ~rele / E: rămurea css] 1-5 Rămurea (1-5).

RĂMURI, rămuresc, vb. IV. Refl. (Rar) A se ramifica. Fac din cîrpe un cap, din care se rămuresc două coarne făcute din lemn. PAMFILE, la CADE.

RĂMUREL, -EA, -ICĂ, rămurele, s. n. și f. Diminutiv al lui ramură.

rămuréz (mă) v. refl. (d. ramură). Rar. Mă prelungesc în ramurĭ, mă ramific (vorbind de copacĭ, munțĭ, drumurĭ). – Și înr-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rămurea/rămuri s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele, art. rămurelele

rămurea /rămuri s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele

rămuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, 3 pl. rămuresc, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 să rămurească

!rămuri s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele

rămuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 să rămurească

rămuri vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 sg. și pl. rămurească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂMUREA s. (BOT.) 1. v. rămurică. 2. (la pl.; Clavaria botrytis) (reg.) meloșel, opintici (pl.), tocmăgel, verzișoară, barba-caprei, burete-creț, creasta-cocoșului. 3. (la pl.; Ramaria botrytis) burete-de-conopidă.

RĂMUREA s. (BOT.) 1. crăculiță, crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurică, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.) 2. (la pl.; Clavaria botrytis) (reg.) meloșel, opintici (pl.), tocmăgel, verzișoară, barba-caprei, burete-creț, creasta-cocoșului.

RĂMURI s. (BOT.) crăculiță, crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurea, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.)

RĂMURI s. (BOT.) crăculiță, crăcușoară, crăcuță, crenguță, rămurea, (Ban.) șibă. (O ~ de brad.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RĂMURÉLE (< ramură) s. f. pl. Ciupercă comestibilă, înaltă de 7-15 cm, cu fructificații cărnoase, ramificate coraliform având aspectul unei conopide (Ramaria botrytis). De culoare albă sau gălbuie, cu extremitățile ramurilor roz, roșii sau purpurii, crește în păduri de foioase sau conifere izolată sau formând grupuri numeroase în jurul arborilor.

Intrare: rămurea / rămurică
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rămurea
  • rămureaua
plural
  • rămurele
  • rămurelele
genitiv-dativ singular
  • rămurele
  • rămurelei
plural
  • rămurele
  • rămurelelor
vocativ singular
plural
rămurică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rămuri
  • rămurica
plural
  • rămurele
  • rămurelele
genitiv-dativ singular
  • rămurele
  • rămurelei
plural
  • rămurele
  • rămurelelor
vocativ singular
plural
Intrare: rămuri
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rămuri
  • rămurire
  • rămurit
  • rămuritu‑
  • rămurind
  • rămurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • rămurește
(să)
  • rămurească
  • rămurea
  • rămuri
  • rămurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • rămuresc
(să)
  • rămurească
  • rămureau
  • rămuri
  • rămuriseră
rămura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rămurea, rămurele / rămuri, rămurelesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui ramură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea. COȘBUC, P. I 153. DLRLC
    • format_quote Cuibul ți-au stricat, Puii ți-au luat, Ș-acum, singurică, Cînți pe rămurică. TEODORESCU, P. P. 454. DLRLC
    • format_quote prin analogie Bustul Annei apăru întreg... marmură cu suflet, fildeș cioplit, prin ale cărui rămurele de vine curgea fluidul misterios al vieții tinere. D. ZAMFIRESCU, R. 171. DLRLC
  • 2. (la) plural Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis). DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Ramură + sufix -ea, -ică. DEX '98 DEX '09

rămuriverb

  • 1. popular A se ramifica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ramifica
    • format_quote Fac din cîrpe un cap, din care se rămuresc două coarne făcute din lemn. PAMFILE, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • ramură DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.