Definiția cu ID-ul 952373:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răchițícă, răchițele, s.f. – (bot.) Arbust întotdeauna verde, cu tulpina târâtoare, cu fructe roșii, acrișoare, comestibile (Oxicoccus quadripetallus). ♦ (top.) Răchițele, fânațe în Rohia (Vișovan, 2008). – Din răchită „salcie” (< sl. rakyta) + suf. -ică (DEX, MDA).