12 definiții pentru răzeșime
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂZEȘIME s. f. (Înv.) Totalitatea răzeșilor, mulțime de răzeși. – Răzeș + suf. -ime.
răzeșime sf [At: ALECSANRI, O. 260 / V: (reg) ~zăș~ / Pl: ~mi / E: răzeș + -ime] 1 Totalitate a răzeșilor (1). 2 Mulțime de răzeși (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZEȘIME s. f. (Reg.) Totalitatea răzeșilor, mulțime de răzeși. – Răzeș + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂZEȘIME s. f. (Cu sens colectiv) Totalitatea răzeșilor (ca pătură socială); mulțime de răzeși. Nu vrea răzeșimea să-i vîndă al său ogor, Căci e legat prin sînge pămîntul de popor. ALECSANDRI, O. 260. – Variantă: (Mold.) răzășime s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂZEȘIME f. pop. 1) Totalitate a răzeșilor. 2) Mulțime de răzeși. /răzeș + suf. ~ime
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răzeșime f. mulțimea, clasa răzeșilor (AL.).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzășime sf vz răzeșime
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZĂȘIME s. f. v. răzeșime.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzășíme f. (d. răzăș). Clasa răzășilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răzeșime (reg.) s. f., g.-d. art. răzeșimii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răzeșime (reg.) s. f., g.-d. art. răzeșimii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răzeșime s. f., g.-d. art. răzeșimii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
răzeșimesubstantiv feminin
- 1. Totalitatea răzeșilor, mulțime de răzeși. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu vrea răzeșimea să-i vîndă al său ogor, Căci e legat prin sînge pămîntul de popor. ALECSANDRI, O. 260. DLRLC
-
etimologie:
- Răzeș + sufix -ime. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.