4 definiții pentru răftuleț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂFTULÉȚ, răftulețe, s. n. Diminutiv al lui raft1.Raft1 + suf. -uleț.

RĂFTULÉȚ, răftulețe, s. n. Diminutiv al lui raft1.Raft1 + suf. -uleț.

răftuleț sn [At: DM / Pl: ~e / E: raft1 + -uleț] 1-4 (Șhp) Raft1 (1-2) mic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răftuléț s. n., pl. răftuléțe

răftuléț s. n., pl. răftuléțe

Intrare: răftuleț
răftuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răftuleț
  • răftulețul
  • răftulețu‑
plural
  • răftulețe
  • răftulețele
genitiv-dativ singular
  • răftuleț
  • răftulețului
plural
  • răftulețe
  • răftulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)