3 definiții pentru râjniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

râjniță sf vz râșniță

rî́șniță (est) și rî́jniță (vest) f., pl. e (met. din vsl. *žrŭnica dim. d. žrŭny, moară, saŭ poate direct d. žrŭnŭvĭnica, peatra superioară a moriĭ, de unde s’a făcut *jîrniță, rîjniță, rîșniță; sîrb. žrvanj, rîșniță, rus. žérnov, rut. žórna, pol. žarna, litv. girna, d. got. quairnus, peatră de moară, moară. V. jormă). Aparat portativ de măcinat cafea, piper, nucĭ orĭ altele învîrtind cu mîna o coarbă (manivelă). Moară maĭ mică care se poate învîrti cu mîna. Pl. Petrele moriĭ. – Dim. -icĭoară.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rîjníță (-țe), s. f. 1. Moară mică în general acționată de un cal pentru a măcina grîu, porumb sau sare. – 2. Mașină mică de mînă pentru rîșnit boabe. – 3. Piuliță, pisălog. – 4. (Arg.) Ceas. – 5. (Arg.) Stomac, pipotă. – 6. (Arg.) Mașinărie. – Var. rîșniță. Sl. žrŭny „moară” (Giuglea, Dacor., V, 769-71), probabil prin intermediul unui dim. žrŭnica, cu metateză, cf. sl. žrŭnuvinica „roată de moară” (Cihac, II, 309). Der. din sl. rąčinica „mîner”, din rąka „mînă” (Tiktin), pare mai dificilă sematic. – Der. rîjni (var. rîșni), vb. (a măcina); rîjnițar, s. m. (vînzător de rîșnițe de cafea).

Intrare: râjniță
râjniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râjniță
  • râjnița
plural
  • râjnițe
  • râjnițele
genitiv-dativ singular
  • râjnițe
  • râjniței
plural
  • râjnițe
  • râjnițelor
vocativ singular
plural