2 intrări

  • puroiu
  • puroi pânoi pâroi punoaie punoi puroaie puroare puron purur

27 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

puroiu n. materie deasă ce se formează în abscese sau răni. [Lat. *PURONIUM (din PUS)].

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

puroi1 sn [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 470/4 / V: (îvr) punoaie sf punoi, (înv) ~oaie sf, (reg) pânoi, pâr~, ~oare sf, ~on, purur / Pl: ~oaie, (înv) ~ / E: ml *puronium] 1 Colecție de detritus tisular și de leucocite formate dintr-un focar inflamator de germeni patogeni sau de unii agenți fizici și chimici Si: (pop) coptură (3), materie, (reg) material. 2 (Trs; Mar) Coraslă. 3 (Reg; îf punoi) Zeamă din boabele porumbului necopt. 4 (Reg; d. porumb; îe) A fi în ~ A avea boabele necoapte, tocmai bune de fiert.

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vîscoasă, de culoare galbenă-verzuie, care se formează în răni sau în bube din cauza infecției; (regional) coptură. Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194. – Variantă:(regional) punói (CONACHI, P. 281, ȘEZ. IV 125) s. n.

PURÓI ~oáie n. Lichid vâscos galben-verziu, care se formează în răni și în infecții. /<lat. puronium

punoiu n. Mold. 1. puroiu; 2. zeama ca o apă ce dau boabele porumbului. [V. puroiu].

puróĭ n., pl. oaĭe (lat. pus, púris, puroĭ, cu sufixu -oĭ). V. supurez). Coptură, o materie albicĭoasă semi-lichidă care se formează în buboaĭe, flegmoane ș. a. – În est punoĭ. Vechĭ și puroaĭe, f., pl. puroĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

purói s. n., pl. puroáie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PURÓI s. (MED.) (pop.) coptură, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. (Rana a colectat ~.)

PUROI s. (MED.) (pop.) coptură, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. (Rana a colectat ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

purói (puroáie), s. n. – Coptură, materie galben-verzuie. – Var. punoi, puroaie. Mr. prońu, proańe. Origine obscură. Pare legat de lat. pūs, pūris, prin intermediul unui der. *pūrōnium (Pușcariu 1410; Candrea-Dens., 1482; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 170). Cuvînt de uz înv. (sec. XVI) și general (ALR, I, 130). În fonetismul lui poate să fi intervenit o contaminare cu familia sl. roi „mulțime de albine, furnicar”, cf. bg. poroi „puhoi”, sb. porojati „roi”, sb. poriti „a tăia, a defrișa”. – Der. puroi, vb. (a supura); puroios, adj. (cu puroi, infectat).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

punói, punoáie, s.n. (reg.) 1. puroi. 2. zeamă din boabe de porumb.

Intrare: puroiu
puroiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: puroi
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroi
  • puroiul
  • puroiu‑
plural
  • puroaie
  • puroaiele
genitiv-dativ singular
  • puroi
  • puroiului
plural
  • puroaie
  • puroaielor
vocativ singular
plural
pânoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pâroi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
punoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
punoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
puroaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
puroare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
puron
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
purur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)