opțiuni
  • info

2 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

puroiu n. materie deasă ce se formează în abscese sau răni. [Lat. *PURONIUM (din PUS)].

PUROI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

PUROI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

pânoi sn vz puroi1 corectat(ă)

pâroi sn vz puroi1 corectat(ă)

punoaie sf vz puroi1

punoi1 sn vz puroi1

puroaie sf vz puroi1

puroare sf vz puroi1

puroi1 sn [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 470/4 / V: (îvr) punoaie sf punoi, (înv) ~oaie sf, (reg) pânoi, pâr~, ~oare sf, ~on, purur / Pl: ~oaie, (înv) ~ / E: ml *puronium] 1 Colecție de detritus tisular și de leucocite formate dintr-un focar inflamator de germeni patogeni sau de unii agenți fizici și chimici Si: (pop) coptură (3), materie, (reg) material. 2 (Trs; Mar) Coraslă. 3 (Reg; îf punoi) Zeamă din boabele porumbului necopt. 4 (Reg; d. porumb; îe) A fi în ~ A avea boabele necoapte, tocmai bune de fiert.

puron sn vz puroi1

purur sn vz puroi1

PUNOI s. n. v. puroi.

PUROI, puroaie, s. n. Materie lichidă vîscoasă, de culoare galbenă-verzuie, care se formează în răni sau în bube din cauza infecției; (regional) coptură. Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194. – Variantă:(regional) punoi (CONACHI, P. 281, ȘEZ. IV 125) s. n.

PUROI ~oaie n. Lichid vâscos galben-verziu, care se formează în răni și în infecții. /<lat. puronium

punoiu n. Mold. 1. puroiu; 2. zeama ca o apă ce dau boabele porumbului. [V. puroiu].

punóĭ, V. puroĭ.

puróĭ n., pl. oaĭe (lat. pus, púris, puroĭ, cu sufixu -oĭ). V. supurez). Coptură, o materie albicĭoasă semi-lichidă care se formează în buboaĭe, flegmoane ș. a. – În est punoĭ. Vechĭ și puroaĭe, f., pl. puroĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

puroiu.

puroi s. n., pl. puroaie

puroi s. n., pl. puroaie

puroi s. n., pl. puroaie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUROI s. v. coraslă.

PUROI s. (MED.) (pop.) coptură, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. (Rana a colectat ~.)

puroi s. v. CORASLĂ.

PUROI s. (MED.) (pop.) coptură, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. (Rana a colectat ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

puroi (puroaie), s. n. – Coptură, materie galben-verzuie. – Var. punoi, puroaie. Mr. prońu, proańe. Origine obscură. Pare legat de lat. pūs, pūris, prin intermediul unui der. *pūrōnium (Pușcariu 1410; Candrea-Dens., 1482; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 170). Cuvînt de uz înv. (sec. XVI) și general (ALR, I, 130). În fonetismul lui poate să fi intervenit o contaminare cu familia sl. roi „mulțime de albine, furnicar”, cf. bg. poroi „puhoi”, sb. porojati „roi”, sb. poriti „a tăia, a defrișa”. – Der. puroi, vb. (a supura); puroios, adj. (cu puroi, infectat).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

punoi, punoaie, s.n. (reg.) 1. puroi. 2. zeamă din boabe de porumb.

Intrare: puroiu
puroiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: puroi
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroi
  • puroiul
  • puroiu‑
plural
  • puroaie
  • puroaiele
genitiv-dativ singular
  • puroi
  • puroiului
plural
  • puroaie
  • puroaielor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pânoi
  • pânoiul
  • pânoiu‑
plural
  • pânoaie
  • pânoaiele
genitiv-dativ singular
  • pânoi
  • pânoiului
plural
  • pânoaie
  • pânoaielor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâroi
  • pâroiul
  • pâroiu‑
plural
  • pâroaie
  • pâroaiele
genitiv-dativ singular
  • pâroi
  • pâroiului
plural
  • pâroaie
  • pâroaielor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punoi
  • punoiul
  • punoiu‑
plural
  • punoaie
  • punoaiele
genitiv-dativ singular
  • punoi
  • punoiului
plural
  • punoaie
  • punoaielor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroare
  • puroarea
plural
  • purori
  • purorile
genitiv-dativ singular
  • purori
  • purorii
plural
  • purori
  • purorilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puron
  • puronul
  • puronu‑
plural
  • puroane
  • puroanele
genitiv-dativ singular
  • puron
  • puronului
plural
  • puroane
  • puroanelor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puroi, puroaiesubstantiv neutru

  • 1. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: coptură coraslă materie mlaci venin
    • format_quote Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.