2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUHĂVÍ, puhăvesc, vb. IV. Refl. A deveni puhav; a se buhăi. – Din puhav.

PUHĂVÍ, puhăvesc, vb. IV. Refl. A deveni puhav; a se buhăi. – Din puhav.

pâhăvi[1] v vz puhăvi corectată

  1. În original, greșit tipărit: păhăvi LauraGellner

puhăvi vr [At: VLAHUȚĂ ap. CADE / V: (reg) pâh~, (rar) i / Pzi: ~vesc / E: puhav] 1 (D. oameni sau d. părți ale corpului lor, în special d. față) A deveni puhav (1) Si: a se buhăi2, a se umfla. 2 (Mun; d. plante; îf pâhăvi) A păli. 3 (Mun; d. oameni; îf pâhăvi) A se anemia (2).

PUHĂVÍ, puhăvesc, vb. IV. Refl. A se face puhav, a se umfla. ♦ (Despre aluat) A deveni înfoiat, afinat, bine dospit.

A SE PUHĂVÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre persoane) A deveni puhav. /Din puhav

buhăbésc, buhăĭésc, buhăvésc, puhăbésc și puhăvésc (mă) v. refl. (d. buhab ș.a.). Devin buhab. V. bohîltesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!puhăví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se puhăvéște, imperf. 3 sg. se puhăveá; conj. prez. 3 se puhăveáscă

puhăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. puhăvésc, imperf. 3 sg. puhăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. puhăveáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂHĂVÍ vb. v. îngălbeni, ofili, păli, trece, usca, veșteji.

pîhăvi vb. v. ÎNGĂLBENI. OFILI. PĂLI. TRECE. USCA. VEȘTEJI.

PUHĂVI vb. a se buhăi, a se umfla, (reg.) a se bugezi. (S-a ~ tare la față.)

Intrare: puhăvire
puhăvire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puhăvire
  • puhăvirea
plural
  • puhăviri
  • puhăvirile
genitiv-dativ singular
  • puhăviri
  • puhăvirii
plural
  • puhăviri
  • puhăvirilor
vocativ singular
plural
Intrare: puhăvi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puhăvi
  • puhăvire
  • puhăvit
  • puhăvitu‑
  • puhăvind
  • puhăvindu‑
singular plural
  • puhăvește
  • puhăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • puhăvesc
(să)
  • puhăvesc
  • puhăveam
  • puhăvii
  • puhăvisem
a II-a (tu)
  • puhăvești
(să)
  • puhăvești
  • puhăveai
  • puhăviși
  • puhăviseși
a III-a (el, ea)
  • puhăvește
(să)
  • puhăvească
  • puhăvea
  • puhăvi
  • puhăvise
plural I (noi)
  • puhăvim
(să)
  • puhăvim
  • puhăveam
  • puhăvirăm
  • puhăviserăm
  • puhăvisem
a II-a (voi)
  • puhăviți
(să)
  • puhăviți
  • puhăveați
  • puhăvirăți
  • puhăviserăți
  • puhăviseți
a III-a (ei, ele)
  • puhăvesc
(să)
  • puhăvească
  • puhăveau
  • puhăvi
  • puhăviseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pâhăvi
  • pâhăvire
  • pâhăvit
  • pâhăvitu‑
  • pâhăvind
  • pâhăvindu‑
singular plural
  • pâhăvește
  • pâhăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pâhăvesc
(să)
  • pâhăvesc
  • pâhăveam
  • pâhăvii
  • pâhăvisem
a II-a (tu)
  • pâhăvești
(să)
  • pâhăvești
  • pâhăveai
  • pâhăviși
  • pâhăviseși
a III-a (el, ea)
  • pâhăvește
(să)
  • pâhăvească
  • pâhăvea
  • pâhăvi
  • pâhăvise
plural I (noi)
  • pâhăvim
(să)
  • pâhăvim
  • pâhăveam
  • pâhăvirăm
  • pâhăviserăm
  • pâhăvisem
a II-a (voi)
  • pâhăviți
(să)
  • pâhăviți
  • pâhăveați
  • pâhăvirăți
  • pâhăviserăți
  • pâhăviseți
a III-a (ei, ele)
  • pâhăvesc
(să)
  • pâhăvească
  • pâhăveau
  • pâhăvi
  • pâhăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

puhăvi pâhăvi

  • 1. A deveni puhav; a se buhăi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bugezi buhăi (umfla) umfla
    • 1.1. (Despre aluat) A deveni înfoiat, afânat, bine dospit.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • puhav
    surse: DEX '98 DEX '09