2 definiții pentru pufăitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pufăitor, ~oare a [At: LM / P: ~fă-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: pufăi + -tor] (Îvr) 1-6 Care pufăie (1, 3-5, 7, 9).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pufăitor, pufăitoare, adj. (înv.) care pufăie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pufăitor
pufăitor adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)