2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PSIHOTERAPEÚTICĂ s.f. Psihoterapie. [< germ. Psychotherapeutik].

PSIHOTERAPEÚTIC, -Ă, psihoterapeutici, -ce, s. f., adj. (Med.) 1. S. f. Psihoterapie. 2. Adj. Psihoterapic. [Pr.: -pe-u-] – Din fr. psychothérapeutique.

PSIHOTERAPEÚTIC, -Ă, psihoterapeutici, -ce, s. f., adj. (Med.) 1. S. f. Psihoterapie. 2. Adj. Psihoterapic. [Pr.: -pe-u-] – Din fr. psychothérapeutique.

psihoterapeutic, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr psychothérapeutique] (Med) 1 sf Psihoterapie. 2-4 a Psihoterapic (1-3).

PSIHOTERAPEÚTIC, -Ă adj. Psihoterapic. [Cf. fr. psychothérapeutique].

PSIHOTERAPEÚTIC, -Ă I. adj. psihoterapic. II. s. f. psihoterapie. (< fr. psychothérapeutique, /II/ germ. Psychotherapeutik)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

psihoterapeútică s. f., g.-d. art. psihoterapeúticii

psihoterapeútic adj. m. (sil. -pe-u-), pl. psihoterapeútici; f. sg. psihoterapeútică, pl. psihoterapeútice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PSIHOTERAPEÚTICĂ s. v. psihoterapie.

Intrare: psihoterapeutică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • psihoterapeutică
  • psihoterapeutica
plural
genitiv-dativ singular
  • psihoterapeutici
  • psihoterapeuticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: psihoterapeutic
psihoterapeutic adjectiv
  • silabație: psi-ho-te-ra-pe-u-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • psihoterapeutic
  • psihoterapeuticul
  • psihoterapeuticu‑
  • psihoterapeutică
  • psihoterapeutica
plural
  • psihoterapeutici
  • psihoterapeuticii
  • psihoterapeutice
  • psihoterapeuticele
genitiv-dativ singular
  • psihoterapeutic
  • psihoterapeuticului
  • psihoterapeutice
  • psihoterapeuticei
plural
  • psihoterapeutici
  • psihoterapeuticilor
  • psihoterapeutice
  • psihoterapeuticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

psihoterapeutică

etimologie:

psihoterapeutic

etimologie: