2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prosferisi v vz prosforisi

prosforisi vt(a) [At: (a. 1809) GÁLDI, M. PHAN. 241 / V: (înv) ~fer~ / Pzi: ~sesc / E: ngr προσεφόρησα (aor προσφορῶ)] (Înv) A oferi.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROSFERISI vb. v. da, dărui, oferi.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prosforisi, prosforisesc, vb. IV (înv.) a oferi.

Intrare: prosferisire
prosferisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prosferisire
  • prosferisirea
plural
  • prosferisiri
  • prosferisirile
genitiv-dativ singular
  • prosferisiri
  • prosferisirii
plural
  • prosferisiri
  • prosferisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: prosforisi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prosforisi
  • prosforisire
  • prosforisit
  • prosforisitu‑
  • prosforisind
  • prosforisindu‑
singular plural
  • prosforisește
  • prosforisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prosforisesc
(să)
  • prosforisesc
  • prosforiseam
  • prosforisii
  • prosforisisem
a II-a (tu)
  • prosforisești
(să)
  • prosforisești
  • prosforiseai
  • prosforisiși
  • prosforisiseși
a III-a (el, ea)
  • prosforisește
(să)
  • prosforisească
  • prosforisea
  • prosforisi
  • prosforisise
plural I (noi)
  • prosforisim
(să)
  • prosforisim
  • prosforiseam
  • prosforisirăm
  • prosforisiserăm
  • prosforisisem
a II-a (voi)
  • prosforisiți
(să)
  • prosforisiți
  • prosforiseați
  • prosforisirăți
  • prosforisiserăți
  • prosforisiseți
a III-a (ei, ele)
  • prosforisesc
(să)
  • prosforisească
  • prosforiseau
  • prosforisi
  • prosforisiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prosferisi
  • prosferisire
  • prosferisit
  • prosferisitu‑
  • prosferisind
  • prosferisindu‑
singular plural
  • prosferisește
  • prosferisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prosferisesc
(să)
  • prosferisesc
  • prosferiseam
  • prosferisii
  • prosferisisem
a II-a (tu)
  • prosferisești
(să)
  • prosferisești
  • prosferiseai
  • prosferisiși
  • prosferisiseși
a III-a (el, ea)
  • prosferisește
(să)
  • prosferisească
  • prosferisea
  • prosferisi
  • prosferisise
plural I (noi)
  • prosferisim
(să)
  • prosferisim
  • prosferiseam
  • prosferisirăm
  • prosferisiserăm
  • prosferisisem
a II-a (voi)
  • prosferisiți
(să)
  • prosferisiți
  • prosferiseați
  • prosferisirăți
  • prosferisiserăți
  • prosferisiseți
a III-a (ei, ele)
  • prosferisesc
(să)
  • prosferisească
  • prosferiseau
  • prosferisi
  • prosferisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)